Cele două antologii de versuri alcătuite de poeta Oana Dugan, autoare şi a majorităţili traducerilor în limba franceză, a căror apariţie o semnalam săptămâna trecută, au ajuns pe biroul preşedintelui Franţei şi al celui român, într-un moment potrivit. Tocmai străbatem „Sezonul România – Franţa 2019”, proiect la cel mai înalt nivel pentru „întărirea legăturilor economice, ştiinţifice, culturale şi de societate care unesc cele două ţări”, proiect care sperăm să continue şi după încheierea preşedinţiei României la Consiliul UE. Era vorba despre o antologie pe poezie românească contemporană în care apăreau şi poeţi gălăţeni, „Tombé en celebrant la paix”, apărută – cu harta României mari pe copertă! – la Editura Sajat din Paris, aceasta urmând unei alte antologii, de poezie franceză contemporană, apărută toamna trecută la Galaţi, cu ISBN individual – „Negrăita frumuseţe a vântului”. Într-o Europă fără graniţe, iată că este posibil şi ca francezii să publice în străinătate… la Galaţi!
Din culisele editării aflăm acum şi că antologiile sunt rezultatul unei iniţiative a vreunei entităţi culturale de stat, ci a uneia particulare: a unei asociaţii literare pariziene – Rencontres Europeennes Europoésie (ARE Europoésie), patronată de poetul Joël Conte, un prieten al oraşului nostru, şi a delegaţiei sale în România, condusă de Oana Dugan, cunoscută şi pentru periplurile sale universitare în China.
Interesant este că abia acea prima antologie, cea franceză, a făcut posibilă apoi traducerea şi tipărirea, în continuare, a unor poeţi români la Paris. „Antologia de poezie franceză contemporană publicată la Galaţi s-a făcut în întregime din speze individuale, prin „jertfa” următorilor: Emil Dinga, Liviu Pendefunda, Iolanda Dumitrescu, Oana Dugan”, gălăţeni şi un ieşean – Liviu Pendefunda, cuprinşi în antologie, ne-a relatat cea din urmă secretul unei acţiuni de succes – câţiva oameni entuziaşti hotărâţi. Patru români care şi-au pus banii „la muncă” pentru traducere, editare şi imprimare: ca să ajungă „literele” româneşti la Paris, a fost deci necesar mai întâi efortul publicării, prin forţe proprii româneşti, a poeţilor francezi!
Fascinat de România
În Primul Rǎzboi Mondial, bunicul voluntarului cultural Joël Conte, (prieten şi al Galaţiului, care a pus bazele unor schimburi culturale între autorii români şi francezi, "fascinat de România", autor al unor cicluri de poeme dedicate castelelor de la noi) a traversat Dunărea cu regimentul de sub comanda generalului D’Esperay, scria cu emoţie pe Marilena Blog Litteraire.
