Hitchcockline - poliţiste, mai altfel | Rubinul înghiţit (1)

Hitchcockline - poliţiste, mai altfel | Rubinul înghiţit (1)

E-ring
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Eva băuse o cafea turcească, cu o prietenă, în legendarul restaurant „Şark Kahvesi” de pe strada Yağlıkçılar şi comabndase un taxi. Nu voia să ajungă prea devreme acasă şi să stea singură până ce venea tatăl său de la magazinul „Rubin”. Iar Jojo o avertizase că „are ceva de lucru” şi deci îi va fi „imposibil” să se întâlnească astăzi dimineaţă cu ea. Coborî pe bulevardul Istiklal, undeva lângă Biserica Sfântul Anton. Avu ghinion: nu o putea evita pe fosta sa prietenă, italianca. „Iertaţi-mă, doamna Pavone, însă trebuie să ajung la tata! Azi am mers la altă biserică…” Şi îi oferi un flyer, reclamă la câteva bijuterii de la „Rubin - Bijouterie unique” al lor. De fapt, dacă vrei să cumperi, să spunem, o pereche de cercei cu model unic, din aur  de 22 de karate, îţi recomand mai bine „Mavi Köşe”. Mă rog, şi „Rubinul” este bun, dacă calificativul „scump” vă spune ceva.

Biserica Sfântul Anton - ştii, cea de pe Bulevardul Istiklal,  cea mai mare biserică catolică  din Istanbul, fusese sprijinul ei moral până ce Jojo o scăpase de singurătate… Apoi schimbase duhovnicul. Stătea uneori şi la predică. Dar acum era oricum sâmbătă, când predica se ţinea în poloneză, engleză şi turcă!, iar Eva se lăuda descoperise un preot nou, père Prevost, care te spovedea şi acasă la el, la orice oră decentă şi cu care avea de furcă ori de câte ori ea dorea să îi aducă, din suflet, un dar cât de mic, chiar şi o floare. „Un preot freelancer”, glumea tatăl ei, domnul Jerome Benedict, marele bijutier. Vindea modele franţuzeşti, realizate însă cu mână de lucru turcească. Magazinul vindea şi pietre preţiosase, dar puţine, ca să evite măsurile speciale de securitate. Benedict avea însă propriile „măsuri”, ieftine: lăsa un fake în vitrină şi originalul, în punga sa din piele de căprioară, îl strecura în buzunar. Acasă, ascundea punga după cărţile din raftul de sus al bibliotecii: păi, cine naiba mai citeşte astăzi?!

Benedict o enerva special pe fiica sa, susţinând că părintele Prevost nu putea fi decât un escroc, un impostor, poate nici măcar un francez ca şi ei, căci „cine îşi duce biserica acasă?” „Isus spunea că nu trebuie să ai un acoperiş de biserică pentru a fi cu Dumnezeu, îi tot replica ea. Apoi, părintele nu cere şi nici nu primeşte bani, nici măcar mici daruri!”  Bijutierul riposta: „Lasă că ai să vezi tu…” De fapt, francezul era aproape ateu, pentru el nu ar fi trebuit să conteze… „Aşa cum n-am nicio încredere în turcul tău caucazian, Raşida. Ea îl alinta însă „Jojo” şi avea toată încrederea în frumosul turc!

(Va urma)

CITEȘTE ȘI: Hitchcockline - poliţiste, mai altfel. Sfiosul

Citit 883 ori Ultima modificare Marți, 26 Noiembrie 2019 13:58

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro