INEDIT. Într-o epocă a artei complet reinventate - doi artiști gălățeni, selectați în Expoziția Lumii de la Paris

INEDIT. Într-o epocă a artei complet reinventate - doi artiști gălățeni, selectați în Expoziția Lumii de la Paris
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

În anul de grație 1925 (an pe care ar trebui să îl învățîm la școală!), Expoziția Universală de la Paris - Exposition Des Arts Decoratifs - avea să schimbe brusc și în mod epocal Arta, inventând și promovând "arta modernă", artele decorative, arhitectura… ergonomică. Expoziția de pomină, organizată de către Departamentul școlilor străine al Muzeului Național din Luxemburg, cu concursul Fundației "Princepele Carol" și a Societății "Amis de la Roumanie" la Muzeul "Jeu de paume" din Paris, între 25 mai și 1 august 1925, a fost un eveniment unic, deschis sub înaltul patronaj al Reginei Maria a României și a președintelui Republicii Franceze, Gaston Doumergue (primul președinte francez protestant).

Dar au fost oare și artiști români prezenți, poate chiar și din fostele județe Covurlui și Tecuci? Răspunsul este da, într-o epocă a artei complet reinventate, un gălățean și un tecucean erau selecționați de un trimis al Franței și apoi expuși la Paris.

O comoară românească etalată de Biblioteca Națională a Franței

După prea mulți ani în care nu am reușit defel să descopăr în sursele cercetate - fie ele de limbă română, franceză sau engleză on line, din arhive sau dicționare, din amintiri sau din presa vremii, chestionând plasticieni cu păs pentru onoarea predecesorilor, ori pe la critici de artă bine informați -, iată că aveam să descopăr în sfârșit și pe neașteptate, datorită generozității Bibliotecii Naționale a Franței, care a postat și aceste date prețioase pentru noi, un catalog, cu peste o sută de pagini, cu ilustrații alb-negru, în care apăreau și AI NOȘTRI: gălățeanul Camil Ressu și tecuceanul Gheorghe Petrașcu, ambii cu studii și la Paris, selectați la această expoziție internațională fundamentală pentru apariția artei moderne, a decorativismului și a arhitecturii, îmi place să spun "fluide", creată de genii ale proiectelor, precum extraordinarul arhitect inovator Le Corbusier, cel care introducea betonul armat și, deci, suprafețele curbe ale fațadelor, curent cu multe clădiri încă în picioare și la Galați...

A fost expusă la Paris arta noii generații de atunci, iar într-un pavilion anume din "Orașul luminilor", și artă românească clasică - pictură, desen, sculptură -, artă veche românească, laică sau ecleziastă, bătrâne scoarțe oltenești sau bucovinene, obiecte de cult, dar și artiști clasici și moderni de atunci - "crema" inovației, pictori, graficieni, sculptori, precum Grigorescu și Andreescu, trecători și prin tabăra internațională de pictură de la Barbizon, sculptorii Dimitrie Paciurea, cel inspirat de marele Rodin, sublimând însă în "Himerele" sale, cel numit "Luchianul sculpturii românești", sau Frederic Stork, prezent și la Galați, prin prima statuie ridicată în țară lui Eminescu și prin statuile de pe fațada Prefecturii, delicatul Șirato și mulți, mulți alți artiști… Tot ce putea "exporta" România și Dunărea de Jos pe atunci - și s-ar cădea să o facă, din plin, și acum! Nume selectate, chiar la fața locului, de către academicianul francez Pascal Forthuny, care, iată, s-au dovedit perene și acum, peste un secol!

Catalogul expoziției artiștilor români susținuți atunci de Franța și de către statul roman rămâne o mărturie uimitoare și un prilej de mândrie și pentru gălățenii care au auzit sau nu au auzit de pictorul gălățean Camil Ressu, cu studii la München și la Paris, la Academia Julien, școală internațională de avangardă, academician, rector al Academiei de Belle-Arte din București până la război, în 1941. Fiul singurului cetățean ales de patru ori primar al Galaților, pentru cinci ani neîntrerupți, cel care a transformat urbea noastră levantină cu salcâmi și castani de centru în "Orașul teilor", avocatul, patronul de ziar și ziaristul, pentru șapte ani deputat, avocat cu studii în Drept la Bruxelles, Constantin Ressu, pictor amator, împrietenit cu Eminescu. Sau de pictorul Gheorghe Petrașcu, emblematic pentru municipiul Tecuci, tânăr cu studii, de asemenea, la München și la Academia Julien din Paris, academician român, fondator de curent artistic, "caracterizat printr-un colorit grav", care a pictat și prin Franța, la Sant-Malo ori Vitré, la Toledo, în Spania, sau în Italia, la Veneția (cu peisaje rămase emblematice în pictura românească!), la Chioggia ori la Napoli. Expus apoi la Haga, Bruxelles ori la Amsterdam, artistul era catalogat de "Contimporanul" drept "singurul nostru neoimpresionist".

Ambii artiști sunt bine reprezentați de opera lor și în colecțiile Muzeului de Artă Vizuală gălățean.

Catalogul expoziției internaționale pariziene din 1925 prezintă foarte lungi liste cu nume mari de susținători ai artei noastre care urma să intre în istorie, susținători internaționali și români de marcă, membri ai comitetului de înfrățire franco-român, prezentări făcute de critici și cunoscători de artă importanți, români și francezi, cu o evidentă deferență franceză față de lumea cultă româneascăde atunci. Cu aproape 100 de membri ai Comitetului de Onoare, în frunte cu președintele Franței, cu oameni politici și de artă francezi și români.

CITEȘTE ȘI: Doi artiști gălățeni, selectați în Expoziția Lumii de la Paris (2). Din culisele fascinante ale revoluționarului, epocalului eveniment

În foto 1 galerie: 1. Expoziția universală de la Paris, din 1925 (vedere de ansamblu: un adevărat orășel, complet modern, construit de la zero!), 2. Gheorghe Petrașcu - autoportret, 3. Camil Ressu - autoportret - Muzeul de Artă din Constanța, 4. Coperta catalogului, 5. Muzeul național "Jeu de paume", din vestitele Grădini Tuilleries, o atracție pariziană și acum, a găzduit expoziția românească, în 1925

Citit 703 ori Ultima modificare Duminică, 25 Iulie 2021 02:03

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.