Castrul roman, salvat de copii

Castrul roman, salvat de copii
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Ce nu pot autorităţile, încep minorii *  Un banner prin subscripţie *  Cu… grătarul la ruinele Dinogeţiei! * 10 ha, 250.000 euro! *  Istoria Galaţilor – curs opţional! *

Nişte copii inimoşi din Galaţi s-au gândit să facă un lucru concret pentru fostul castru roman de la Tirighina, în prezent o nouă groapă penibilă de gunoi - neecologică! - a Galaţiului.

Şcoala gimnazială nr. 43 a cerut ajutorul Muzeului de Istorie, care s-a implicat, apelând şi la alte instituţii.

Astfel, miercuri, înfruntând burniţa, un grup de copii, profesori, directori de instituţii au participat la amplasarea unui banner lângă fosta cetate, pe care toată lumea va putea citi de acum că în locul arătat de săgeată există îngropat un monument istoric: un castru roman din secoului II – III după Hristos.

Un pas mic pentru Galaţi, dar un salt uriaş pentru bunul-simţ! Copiii erau pregătiţi şi pentru ecologizare, dar a plouat.

Bannerul a fost agăţat de stâlpii de iluminat de o automacara. L-am însoţit miercuri pe directorul Muzeului, profesorul Cristian Căldăraru, coordonatorul acţiunii, de la care am aflat despre această iniţiativă.

Diriginta unor iubitori de istorie

„Am început cu o joacă şi a devenit o treabă foarte serioasă”, ne-a spus profesoara de Istorie Cristina Manea, diriginta clasei prezentă aproape în întregime, miercuri, la castru, alături de elevii săi, care au văzut deja situri celebre, ca Sarmisegetuza şi Blidaru.

„Ei au un spirit de competiţie deja foarte dezvoltat, înainte, de doamnele învăţătoare”.

„Copiii ştiu că aici este un complex arheologic de zece hectare”.

„Mă gândesc ca anul viitor chiar să fac un curs opţional de istorie, axat pe Tirighina şi pe istorie locală”.

„Mi se pare foarte important: foarte mulţi copii nici nu ştiu ce e aici”.

„Am avut o fetiţă care stă la Traian care mi-a spus că ea nu intră în voluntariat – pentru că noi am strâns semnături de la locuitorii din cartier, în sprijinul sitului – pentru că ea nu stă în Micro 20”.

„Am întrebat-o dacă ştie că există un limes [val de apărare] care vine de la Tuluceşti la Traian. Da? Atunci vin şi eu!, mi-a zis”.

Învăţătoarele au adus şi până acum copiii să ecologizeze zona, iar anul trecut au trimis un memoriu către Primărie, semnat de elevi, pentru protejarea zonei.

Şcoala are un protocol de colaborare cu muzeul, iar de câteva zile, a mai găsit un partener: Asociaţia pentru ecologie şi turism „PRO ECO-TUR”.

Ca o primă colaborare, asociaţia a făcut rost de coarda necesară fixării bannerului, dar se pregăteşte de lucruri mari, aveam să aflăm.

Pe tricouri, elevii aveau scris „AMICII - S.O.S. Tirighina!”.

Bannerul a costat vreo 300 lei şi a fost cumpărat din banii strânşi în şcoală, pe principiul „Daţi un leu pentru Ateneu!”, de copii, completaţi cu fonduri de la şcoală.

De-ar face şi adulţii aşa pentru cauze la fel de bune!

Barca, cetatea şi friptura

Cristian Arsene, preşedintele „PRO ECO-TUR”, spune că asociaţia este nouă - şi-a început în februarie activitatea - dar are în vedere proiecte cu diferite finanţări şi, lucru excelent pentru noi, se va ocupa de turismul istoric.

„Am ales câteva obiective: vrem să includem în proiect rezervaţia Balta Mică a Brăilei, împreună cu Dinogeţia, cu Tirighina şi, să vedem, poate şi Lunca joasă a Prutului”, spune preşedintele.

Au deja sprijin promis  de la Romsilva Brăila, de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, iar la Tulcea au fost primiţi chiar cu entuziasm de directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie, arheologul Florin Topoleanu.

„Avem un proiect pentru decolmatarea unui canal prin care se putea ajunge cu barca pe Dunăre până la Rachelu”.

„Se vedem de unde vom reuşi să atragem fonduri. Cei de la Muzeul din Tulcea au fost încântaţi: au la Dinogeţia doar un paznic, care pleacă după ora patru, când vin oamenii cu grătare…”.

„Au zis că dacă am putea să reinundăm din nou zona din jurul cetăţii, atunci măcar s-ar duce să facă grătare numai ăia care au bărci!”.

Gunoi, deci exist!

Proaspăta asociaţie a ecologizat într-o zi zona castrului (o picătură, totuşi, în marea de gunoi!), şi, împreună cu Şcoala nr. 2, a ecologizat în zona Vlădeşti…

În decembrie puteai intra cu maşina la castru, printre scheletele de beton ridicate ilegal, prin aprilie au apărut primele mormane de gunoi – acum, nici nu poţi intra!

Arheologii viitorului vor descoperi poate aici resturile de la reparaţiile apartamentelor şi ca bonus, gunoaie!

Măcar un gard de protecţie…

Sergiu Dumitrescu, directorul Direcţiei de Cultură, a profitat de ocazie ca să le ofere copiilor cărţi de istorie şi CD-uri. Ne-a spus şi ce urmează imediat:

„Vreau, împreună cu directorul Muzeului de Istorie, să delimităm măcar în patru-cinci puncte, să avem un reper”.

„Primăria o să facă cadastrul, apoi să se pună măcar un gard de sârmă”.

„După un gard opac, se ascund gunoaie… Viceprimarul Ciumacenco mi-a promis că ne întâlnim marţi şi rezolvăm”.

Dar trebuie căutată o soluţie mai simplă, ceva bunăvoinţă, voluntariat poate: am aflat de la directorul Dumitrescu că, în mod normal, doar  delimitarea castrului, cu măsurători, cu planul de cadastru, ar putea costa până la 250.000 de euro! 

„Când cei din jur construiesc,  au nevoie să se raporteze la nişte repere. Dacă nu le dăm avize, pot să ne dea în judecată, iar noi şi Muzeul de Istorie nu ne putem face treaba!”.

În septembrie anul trecut, s-a încheiat un memorandum între Direcţia de Cultură şi consilierii locali, respectiv judeţeni, din comisiile de Cultură.

Memorandumul a ajuns la Preşedinţie, la Ministerul Culturii, Camera Deputaţilor, dar nu a răspuns nimeni!

Între timp a venit şi criza. Direcţia de Cultură a semnat un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean:

„Vrem să popularizăm istoria noastră prin şcolile din Galaţi, mergem în judeţ să promovăm situri arheologice”, ne-a mai spus directorul.

Asta chiar lipseşte!

Citit 1002 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.