* Rugăciune pentru bolnavii de la Spitalul de Boli Infecţioase * Hram la Biserica „Sfânta Parascheva” *
An de an, ziua de 14 octombrie ne aduce bucuria regăsirii cu Sfânta Cuvioasă Parascheva, sărbătoare care la noi la români este legată de un alt 14 octombrie, Anul Domnului 1641. La această dată, „beiul Moldovei”- Domnul Vasile Lupu - aducea în Moldova, de la Constantinopol, Moaştele Cuvioasei Parascheva.
Venind pe calea apei, primul pas al Cuvioasei pe pământ românesc a fost la Galaţi. Regretatul istoric Paul Păltănea spune că pentru primirea Sfintei Vineri, gălăţenii au ridicat Biserica „Sfântul Dimitrie”, sfânt locaş unde a şi poposit Sfânta în primele clipe ale sosirii pe pământ românesc.
Obţinerea Darului de preţ a însemnat pentru Voievodulul român un efort de multe pungi de galbeni. În acel an, a fost achitată „toată datoria Bisericii” Ortodoxe faţă de Poartă, plus transportul pe teritoriul Imperiului Otoman cu Sfintele Moaşte.
Peste ani, evlavia şi multa dragoste a creştinilor români pentru Cuvioasa Parascheva nu numai că s-a menţinut, dar a şi crescut, iar în ultimii douăzeci de ani, pelerinajele la Iaşi - mai ales în aceste zile - sunt o expresie mărturisitoare a credinţei în Sfânta Parascheva - Ocrotitoarea săracilor.
Iniţial, Moaştele „Sfintei Vineri” au fost depuse în Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi şi oferite spre închinare pe un „arc consoliv mare din marmură. În mijloc se afla racla, care, pe dinăuntru şi pe dinafară avea catifea roşie, de văluri şi ţesături de mătase brodate”...
La incendiul din 1888, Sfântul Odor a rămas neatins, iar de atunci a fost mutat în Catedrala Mitropolitană a Iaşilor. La Dunărea de Jos, în Catedrala Galaţilor există o părticică din veşmântul Sfintei Vineri.
Viaţa Sfintei Vineri
Născută în satul Epivata, în apropiere de Constantinopol, pe la anul 1023, de mică a fost crescută în credinţa faţă de Hristos. Adeseori mergea la biserică şi schimba hainele luxoase pe îmbrăcămintea zdrenţuită a unor copii sărmani.
A fost atrasă de viaţa monahicească şi toate zilele vieţii pământeşti a stat în post şi rugăciune. S-a nevoit în mănăstirile din Constantinopol şi Ierusalim, iar când şi-a simţit sfârşitul pământesc a revenit în locurile natale, unde nu a mai fost recunoscută.
Sfintele sale Moaşte au fost descoperite prin revelaţie unui creştin şi pentru că a făcut multe minuni, vreme de secole - până la aducerea în pământul Moldovei - au fost obiect de dispută între mai multe biserici...
Astăzi, Sfânta Cuvioasă Parascheva - smerită şi primitoare - bucură şi mângâie mii de pelerini care ajung la Iaşi. În aceste zile, a revenit la Iaşi - în Cetatea Culturii şi spiritualităţii - şi Prea Fericitul Părinte Patriah Daniel, care slujeşte alături de Înalt Prea Sfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei, împreună cu alţi ierarhi ai Sfântului Sinod. Sfânta Vineri este Ocrotitoarea Moldovei, a tuturor românilor, a celor săraci şi a celor bogaţi duhovniceşte.
Tuturor celor care îi poartă numele cu credinţă, cu nădejde şi cu dragoste le dorim sănătate şi La mulţi ani!
Rugăciune pentru bolnavii de la Spitalul de Boli Infecţioase
Sfânta Parascheva este şi Ocrotitoarea bolnavilor de la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. De aceea, astăzi, părintele capelan Costel Dumbravă va rosti o rugăciune de mulţumire lui Dumnezeu şi Cuvioasei Parascheva la capela de la amintitul aşezământ medical.
Lângă darul rugăciunii, unde e credinţă multă - cu siguranţă - este şi darul videcării neputinţelor trupeşti.
Hram la Biserica „Sfânta Parascheva”
Gălăţenii au mult drag pentru Sfânta Vineri, de aceea, astăzi vor fi cu mic cu mare la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, sfânt locaş situat la marginea oraşului (cartierul Dunărea), pe malul lacului Cătuşa. Aici, părintele paroh Ion Gologan ne aşteaptă la Sfânta Liturghie încă de dimineaţă.
Este al doilea hram şi la Aşezământul „Sfântul Vasile cel Mare” din Galaţi, din cadrul Arhiepiscopiei „Dunării de Jos”.
