Ion Avram şi cArtEsenţele-salbe / De când n-aţi mai citit o scrisoare?

Ion Avram şi cArtEsenţele-salbe / De când n-aţi mai citit o scrisoare?
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Pe scriitorul-comisar de mediu Ion Avram l-am admirat întotdeauna. Pentru că are echilibru. Pentru că scrie bine. Pentru că ştie să-i facă pe oameni să se asculte şi să se înţeleagă unii cu alţii. Lansările de carte emoţionante îmi plac cel mai mult: atunci când stai cu nodul în gât şi lacrimile se agaţă în colţul ochilor. O astfel de lansare de carte a avut Ion Avram la sfârşitul săptămânii trecute, la mansarda Centrului Cultural: „Scrisoarea”, purtând semnătura sa este cea de-a treia cArtEsenţă din colecţia Proză, editată de Florina Zaharia şi inimoşii de la Centrul Cultural. Proză, deşi toţi am perceput-o ca fiind… poezie, prin conţinut. O poezie duioasă, de aducere aminte a lumii privite prin ochi mari şi curaţi, de copil.

Relu Angheluţă, autorul instalaţiei de artă ce a însoţit lansarea volumului, a recunoscut: „Am încercat să scriu aceeaşi poveste, cu alte mijloace. Scrisoarea către cei dragi este pusă la loc de cinste, într-un sipet, alături de anumite elemente care ne aduc aminte de prieteni şi de vremurile care au apus. La rândul nostru, sperăm ca şi alţii să-şi amintească de noi”.

Ion Avram, la rândul său, a mărturisit: „Am fost întrebat de multe ori de prieteni ce rost are o carte aşa de mică: eu însumi m-am întrebat ce rost are acest proiect al Centrului Cultural până când am început să înţeleg că de fapt el este ca o salbă alcătuită din aceste mici cărţi cArtEsenţe, care, mai mult decât de a fi făcute pentru a fi citite, sunt făcute pentru a transmite un mesaj: acela de a trimite la citit. Eu văd astfel de salbe la gâtul tuturor celor ce fac posibilă apariţia colecţiei, la gâtul autorilor şi al cititorilor”.

Florina Zaharia, Sergiu Dumitrescu, Lică Dănilă, Victor Cilincă (acesta a amintit, printre altele, că regretatul Cezar Ivănescu l-a desemnat pe Ion Avram scutierul său), Stela Iorga (care a afirmat că „omul Ion Avram, ca şi scriitorul, se ţine deliberat cu un pas în urmă, pentru că, în marea lui modestie, preferă să îl lase pe celălalt să se afirme şi să îi facă loc lângă domnia-sa”) au contribuit, fiecare, la amplificarea emoţiei din momentul lansării.

Mulţumim, Ion Avram, pentru o scrisoare de suflet, cum nu am mai citit de mult!

Citit 899 ori Ultima modificare Duminică, 06 Octombrie 2013 15:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.