Efectul globalizării în viziunea lui Ion Manea/ Cartea, între lampa cu gaz şi laptop-ul de azi...
Foto: Foto: Sînziana Ene

Efectul globalizării în viziunea lui Ion Manea/ Cartea, între lampa cu gaz şi laptop-ul de azi...
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Scriitor şi jurnalist remarcabil, Ion Manea este de profesie sociolog. A lucrat în presa scrisă începând din 1980, fiind, până nu de mult, colegul nostru drag de redacţie. A publicat până în prezent opt cărţi, cea mai recentă, intitulată „La girafe nu mă bag!”, a apărut la sfârşitul lui 2013, la editura eLiteratura din Bucureşti. Pe 26 ianuarie, Ion Manea împlineşte 63 de ani.

Antena dintre salcâmi

„Cu fiecare an se împlineşte un destin. La naştere, acum 63 de ani, în satul meu nu era curent electric”, îşi aminteşte scriitorul. „Tata avea, totuşi, un aparat de radio cu baterii şi cu o antenă de sârmă întinsă între doi salcâmi extrem de îndepărtaţi. Acum oamenii de acolo, atâţi cât se mai nasc, au calculatoare, telefoane mobile şi tablete. M-am născut la lumina lămpii cu gaz şi îmi scriu acum poveştile pe un laptop şi le pot transmite instantaneu oriunde în lume. De la satul izolat, s-a ajuns la satul global, globalizarea este marea temă a epocii. Şi mai este una: cât de repede se va mişca viitorul? Ce se va întâmpla cu nepotul meu peste o jumătate de veac, dacă el, spre deosebire de mine, cu lampa de două linii, s-a născut cu tableta în mână?”, se întreabă scriitorul.

Citindu-i cărţile ni se pare, uneori, că ajungem să descoperim omul din spatele semnăturii: „Cărţile pe care le scriem ar putea fi pentru cititori ceva asemănător vizoarelor de la uşile apartamentelor. Poţi vedea prin ele un contur, un chip, o înfăţişare, o aparenţă de cele mai multe ori şi, foarte rar, sau niciodată,  o esenţă. Dar o frântură din noi, scriitorii, mai rămâne încă într-o amintire sau alta. E tot ceea ce mai putem spera. Am fost foarte fericit într-o zi când directorul Bibliotecii „V. A. Urechia”  mi-a spus, întâmplător, că a văzut pe fişa uneia din cărţile mele însemnele unor împrumuturi... Cineva îl luase pe „Ion Ionescu’s Story” acasă”. Ce caldă mărturisire!

Din Domnească,  pe Magheru

„Dacă zece dintre cititorii mei au zâmbit măcar o dată înseamnă că n-am scris degeaba. Aceste zâmbete sunt cele mai preţioase daruri pe care mi le-ar putea aduce cititorul, oricare ar fi el”, afirmă, cu sinceritate, Ion Manea. Cea mai recentă carte a sa, „La girafe nu mă bag!” este, în opinia autorului, „ceea ce am putut da mai bun până acum în proza scurtă. Cartea a apărut la Editura eLiteratura din Bucureşti, în cadrul unui proiect editorial condus de profesorul şi scriitorul Vasile Poenaru. Pentru un gălăţean, a  publica o carte în Capitală e ca şi cum ai prelungi o plimbare de pe strada Domnească pe Bulevardul Magheru. Place de la Concorde şi Louvre sunt undeva mai departe. Este o şansă în plus de a ieşi în lume, dar fără a ascunde sentimentul că aici, la Galaţi, există o minunată reprezentare scriitoricească, una dintre cele mai valoroase din ţară”.

Ce face domnul Manea acum, la cei 63 de ani? „Lucrez la romanul „Să-l invităm pe Dumnezeu la nuntă!”, o parabolă a efectului globalizării despre care vorbeam la început. Şi, întrucât am deja titlul, scrierea cărţii mi se pare  o floare la ureche. Una însă din ce în ce mai argintie...”.

Şi, totuşi, dacă într-o zi „Ion Ionescu Story’s” va ajunge în Place de la Concorde? Atunci să vă vedem, domnule Ion Manea!

Citit 1698 ori Ultima modificare Vineri, 24 Ianuarie 2014 17:57

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.