„Cambei!” – mi se adresează şugubăţ interlocutorul. Îl întreb dacă i-au spus asta… două surse. „Nu, nu e „Cam bei”, ci… „Cambei!”, cunoscuta urare chinezească”, râde, la rândul său, managerul Bibliotecii “V. A. Urechia”, prof. dr. Zanfir Ilie, membru al filialei Uniunii Scriitorilor. Are şi de ce să râdă: tocmai i-a apărut o carte… în limba chineză!
Absolvent de Filologie, în ´79, la Bucureşti, om cu două doctorate (unul, filologic, la Universitatea „Dunărea de Jos” altul la Chişinău, în Jurnalism şi Comunicare), cursant la Cambridge Study Centre SA şi la Société Eurocedres SA Paris, autor, printre altele, al unor studii despre scriitori gălăţeni în cultura română, dar şi al eseurilor danubiene traduse apoi şi în engleză, îmi arată acum ediţia în limba chineză a cărţii sale „Wuhan: viteza clipei”, însemnări de călătorie din China”. După o primă ediţie, în română (Editura Axis Libri, 2014), apoi o ediţie în engleză, ("Wuhan, the second´s speed”, Editura Ideea Europeană, în traducerea cunoscutului gălăţean Petru Iamandi), cartea apare acum şi în chineză, la aceeaşi editură cu varianta engleză. Chinezii din provincia Hubei vor fi interesaţi să afle ce-au văzut românii la ei. De altfel, relaţiile cu provincia vor fi şi mai strânse după ce Victor Dobrea, coleg de Consiliu Local şi bun prieten cu autorul cărţii, va fi numit în curând directorul unui şantier naval din Hubei, un “judeţ” cu de vreo trei ori mai mulţi locuitori decât populaţia României din vremurile bune: 60 milioane de contribuabili! Rămâne să ne imaginăm câţi dintre aceştia vor fi interesaţi să afle ce a scris un român despre provincia lor. Piaţa chineză, inclusiv cea de carte, este enormă, spiritualitatea chineză este curioasă, aşa că o deschidere a unui gălăţean este binevenită!
O editură de clasă mare
Editura de sub auspiciile Fundaţiei Culturale cu acelaşi nume, condusă de romancierul Nicolae Breban – director, şi de redactorul-şef, poeta Aura Christi, o prietenă a Bibliotecii noastre judeţene, unde şi-a lansat mai multe cărţi, Ideea Europeană a scos deja peste 200 de titluri, bine mediatizate: scriitori universali şi români clasici şi contemporani, dicţionare. Are parteneriate cu edituri ca Gallimard, VECE - Rusia, cu Ministerul de Externe francez şi român, cu Fund for Central and East European Book Project, cu Ministerul nostru al Culturii. Grupul Ideea Europeană, în colaborare cu Asociaţia EuroPress, a lansat „Apelul pentru salvarea culturii române vii”.
Traducătoare, o jurnalistă română de naţionalitate chineză
Traducerea în chineză aparţine tinerei Burican (Michelle) Xuebin, despre care găsim că este absolventă a Universităţii de Artă din Bucureşti, secretar al Fondului Mondial pentru Natură şi jurnalist la Societatea Română de Radiodifuziune.
Într-o prezentare a variantei româneşti, prof. Mioara Bahna, critic literar din Iaşi, care a mai publicat şi volume de prezentare a literaturii a peste 20 de laureaţi Nobel, şi zeci de volume despre prozatorii şi poeţii români, scria că Ilie Zanfir este „un Columb contemporan”. Cartea „te duce imediat cu gândul la Nicolae Milescu Spătarul şi la al său Jurnal de călătorie În China, la care şi autorul contemporan face referire. În ce-l priveşte, cronicarul zilelor noastre relatează, în elegantul său volum, experienţa sa asiatică, din 2013, făcută ca oficialitate”.
Este vorba despre vizita făcută alături de preşedintele CJ Galaţi, suplinind pe primarul Galaţiului la Summitul Oraşelor Prietenoase, unde oraşul nostru, înfrăţit cu Wuhanul, a fost invitat de municipiul Wuhan din provincia chineză Hubei, Tang Liangzhi. „Ritmul derulării conţinutului cărţii este alert, paginile sunt dense atât în planul informaţiilor de aproape orice natură, scriitorul demonstrând astfel justeţea observaţiilor asupra vieţii, a mentalităţii lumii chineze, în ansamblu, cât şi stilistic, verva autorului dezvăluind, pe larg, talentul său narativ, ceea ce face, în concluzie, ca volumul lui Zanfir Ilie să poată fi citit atât ca un jurnal de călătorie, ca un amplu reportaj despre un univers fermecător, care i-a atras întotdeauna pe europeni, cât şi ca un insolit ghid turistic, scris nu din perspectiva specialistului, care s-ar adresa unor neiniţiaţi, ci din punctul de vedere al cuiva care, la rândul său, a pătruns în aceste locuri, însoţit doar de experienţa livrescă”.
Autorul, plecat din Galaţiul la care îl „reprezintă ca un adevărat ambasador, aducând [şi cititorului chinez] date monografice, din care compune o carte de vizită”, caută similitudini şi scrie despre problemele celor două comunităţi, precum poluarea care îi ţine pe chinezi cu măşti pe stradă, sau acuta nevoie de mari investiţii, caută modele, la noi – observă criticul. „Zanfir Ilie mixează date din numeroase domenii, istorie, geografie, economie, politică, religie, filozofie etc., creând o imagine (mereu aproximativă însă) a acestui univers proteic, fascinant în pofida posibilităţilor actuale, nelimitate, de cunoaştere, oferite, de pildă, de internet, conectându-le frecvent prin apelul la mituri sau legende.”
