Directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltânea” din Galaţi, Cristian Căldăraru, ne-a spus că luna aceasta se intenţionează redeschiderea, în judeţ, a două şantiere arheologice importante. Unul dintre ele este la Cavadineşti, iar al doilea, la Vânători. În fiecare an, muzeul gălăţean de istorie, prin arheologul său, prof. Ilie Costel, face săpături arheologice importante la Negrileşti, pe un sit întins pe nu mai puţin de 12 hectare.
„La Cavadineşti nu am săpat noi pentru prima oară. A început săpăturile acolo fostul director al Muzeului de Istorie, Ioan T. Dragomir, în 1958. A săpat acolo doi ani, după care s-a orientat către alte zone de cercetare. Am ţinut însă neapărat să redeschidem şantierul, în punctul numit Râpa Glodului. Constatasem că nivelul de călcare crescuse, în ultimii 40 de ani, de la 70 de centimetri la 1,8 metri. Ceea ce înseamnă că trebuia să ne grăbim, ca să putem lucra eficient acolo. Muzeul a reînceput deci săpăturile, acum doi ani, prin arheologul său, Ilie Costel. Am avut sprijin substanţial atât din partea primăriei, cât şi din partea şcolii. Acest an este al treilea în care vom săpa acolo. Obiectele recoltate le-am dus la şcoală pentru a crea acolo un colţ muzeistic”, a precizat Cristian Căldăraru.
Tot în această lună sunt planificate şi săpături la Vânători. „E un sit pe care au săpat, acum aproape 35 de ani, atât Ion T. Dragomir, cât şi Mihalache Brudiu. Acolo se va reîncepe săpătura arheologică, iar cel care se va ocupa, din partea muzeului, este tânărul arheolog Adrian Adamescu”, a mai precizat Cristian Căldăraru. Săpăturile cu cele mai bune rezultate sunt, însă, fără doar şi poate, cele de la Negrileşt.
„Acest şantier arheologic a fost deschis în 1981, ca urmare a unor solicitări a comunităţii locale. La surparea unui mal al Bârladului, ieşiseră la iveală fragmente ceramice de mari dimensiuni. Din 1981, au fost scoase o serie de artefacte – de la tezaure monetare din perioada medievală, artefacte care provin din perioada neolitică şi până în epoca modernă. Absolut toate epocile sunt reprezentate în această zonă din N-NV judeţului Galaţi. S-au găsit vase de mari dimensiuni de provizii, cuptoare pentru producerea de vase folosite de comunităţi în schimburile comerciale, unelte din piatră, bronz şi fier. Locuinţe multe. Vetrele s-au conservat din perioada epocii bronzului şi până în zilele noastre. Toate acestea au făcut, de-a lungul timpului, obiectul unor expoziţii în muzeele din Galaţi şi Tecuci, dar şi din Iaşi şi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti”, a mai spus directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, Cristian Căldăraru.
