Numărul pe ianuarie al revistei de cultură “Dunărea de Jos” a Centrului Cultural este dedicat literaturii ruse, cu o obsesie aparte pentru stalinism şi imperialism, inclusiv despe „ura geopolitică” faţă de Eminescu. În interesantul material documentar-eseistic, recunoaştem perseverenţa scriitorului Nicolae Bacalbaşa pentru astfel de subiecte manifeste. Primele pagini încep cinic-amuzant, cu o criză interbelică de… hemoroizi a lui Ibrăileanu, colorată cu oarece “vorbe grele” de N. Bacalbaşa, medicul-scriitor. Urmează citate interesante din: Nicolai Berdiaev, cu elogii, la 1918, la imperialismul sovietic, Edvard Radzinsky, cu o recentă analiză a epocii Stalin (citim şi despre groaza prin care au trecut Bulgakov, persecutat pentru piesa "Moliere", Pasternak, în pericol de arestare), Gheoghi Fedetov, cu note din ´36, Maximilian Voloşin, Piotr Veazemsky, în 1830, alături de Alexandr Blok, Vittorio Strada, Gogol, Paul Valery, Henry Adams, Eugene Ionesco sau Alfred Hettner, cel care făcea un studiu al Rusiei europene, la 1907 - împreună adunând un portret al colosului ţarist şi sovietic în timp, dictaturi şi influenţe. Aflăm despre avatarurile scriitorilor sovietici. Astfel, Şolohov, singurul care a avut curaj să-i scrie lui Stalin despre crimele NKVD, urma să fie arestat şi împuşcat pe drum… Puşkin şi Eminescu sunt “catalizatorii limbi naţionale moderne”, dar avem anecdotică cât cuprinde - de pildă, tot medicul Bacalbaşa îi „ ia sânge” poetului rus: aflăm astfel că Puşkin avea o optime din sânge etiopian… Să sperăm că, trecând peste actuala tensiune internaţională, cititorii au tabloul literar rus complet, căci observăm cum “dă bine” în epoca noastră tendinţa de a ignora, dacă nu chiar sataniza, şi vechea carte rusă, care a influenţat Occidentul prin Tolstoi, Dostoievski ori Puşkin, cel… 1/8.
Cronici, proză, poezie şi plastică
Despre munca aşa-zis voluntară din vremea comunistă scrie prozatorul Gheorghe Bacalbaşa. Cronici: prof. Ghiţă Nazare prezintă cartea lui Ştefan Andronache „Tecuciul în documente şi publicaţii„, Octavian Mihalcea - cartea de versuri a lui Ciprian Măceşaru, „Roşu pentru pietoni”, criticul Dumitru Anghel - cartea de poeme a lui Alexandru Halupa, „Fior decadent”, Ionel Necula - „Călimara cu pixeli” a lui Ion Manea. Proză de Cristina Grigorov, studentă la Galaţi, trăitoare la Hamburg: „Jamal”, despre un refugiat sirian în Germania. Cu poezie vin Vasile Sevastre Ghican, Marius Cioarec, Adrian Botez. Criticul de artă Corneliu Stoica prezintă câţiva plasticieni gălăţeni. Scriitoarea Violeta Ionescu începe serialul de secvenţe istorice „Misterele Galaţiului”, proză marinărească aduce Ioan Gh. Tofan - “Sf. Petru în lanţuri”, Constantin Tănase are proză poliţistă - „ Îngerul gri”. Despre muzică scrie Svetlana Sănduleac. Alexandru Cocetov prezintă un eseu pe marginea “Cântării Cântărilor”. Radu Moţoc relatează de la simpozioane de istorie de la Făgăraş şi Iaşi. Secvenţe din activitatea Centrului Cultural şi alte note completează sumarul.
