Șef de promoţie la ASE, ministru, doctor în Economie, scriitor, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, care l-a propus, la fel ca şi uniunile scriitorilor din Armenia şi Isarel, la Premiul Nobel pentru Literatură, pentru "Cartea şoaptelor", Varujan Vosganian şi-a lansat, la Salonul literar de la Biblioteca "V. A. Urechia", romanul "Copiii războiului", scos la Editura "Polirom".
Excelent vorbitor şi scriitor, Vosganian a deschis evenimentul din 7 octombrie, "Noaptea în bibliotecă", cu mesajul: "S-a spus adesea că se apropie sfârşitul cărţii. Vedem însă că în istorie nu imperiile au rămas, nu cetăţile, care s-au prăbuşit, nu armatele, ci cărţile!". Papirusuri egiptene, sulurile de la Marea Moartă, incunabulele au supravieţuit imperiilor, a argumentat scriitorul.
Într-o sală arhiplină, el şi-a explicat demersul romanesc: "Concluziile aparţin pamfletului, discursului politic", scriitorul nu este judecător, iar fiecare cititor este unul dintre autorii cărţii. "Copiii războiului" este un amestec între "istoria mare" şi "istoria mică" a fiecăruia. Scriitorul a evocat istorii paradoxale şi contradicţii. De pildă, a comparat cultul naţional pentru studentul ceh la istorie Jan Palach, care, în 1968, îşi dădea foc ca protest faţă de invazia sovietică a Cehoslovaciei, cu uitarea care s-a aşternut peste sacrificiul românului Liviu Babeş, care în 1989 făcea acelaşi lucru pe pârtia de la Poiana Braşov, contestând comunismul. Autorul a adus vorba şi despre poziţia sa la Comisia Europeană, pe vremea când era ministru de Finanţe: opunându-se atunci ridicării fiscalităţii, chiar reproşându-le: "Comunismul nu l-am adus noi. Comunismul l-aţi adus voi. Voi ne-aţi vândut ruşilor". Iar când un german i-a reproşat că românii se desprind greu de comunism, i-a replicat că, fără Procesul de la Nurnberg şi prezenţa armatelor aliate, germanii s-ar fi trezit conduşi de foştii membri ai nomenclaturii naziste.
Ideea romanului a pornit de la un eseu despre acea jumătate de milion de copii francezi născuţi după ocupaţia nazistă, copii care şi-au văzut, după înfrângerea germanilor, mamele batjocorite de conaţionalii francezi, tunse în plină stradă. Au urmat apoi americanii şi ruşii, care "au făcut şi ei copii ai războilui". "Este o carte a răzbunării, dar este şi o carte a eşecului", despre momente importante din viaţa noastră. O pledoarie pentru asumarea trecutului. Desigur, cu observaţii precum "Revoluţia a venit atunci când românii s-au obişnuit cel mai bine cu comunismul. Revoluţia ne-a prins complet nepregătiţi. Că noi nu eram pregătiţi să fim liberi". Cu copiii şi tinerii împuşcaţi în 1989 "ucişi a doua oară" acum, prin uitare.
Uitarea legendelor
La Galaţi, scriitorul Varujan Vosganian a vorbit despre noile generaţii, care îşi uită legendele: "Fără legende, suntem ca un croitor care încearcă să coasă nasturele fără să facă nod la aţă. Tot coasem, iar nasturele nu se propteşte în piept! Generaţiile care nu au cunoscut comunismul sunt mai vulnerabile şi cultura este singura noastră şansă. Manualele vorbesc despre învingători, pe când literatura, despre învinşi".
