Germania pune „gaz pe foc” în criza energetică europeană

Germania pune „gaz pe foc” în criza energetică europeană
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Ministrul german al Finanţelor, Christian Lindne,r a respins ideea unor noi împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene, ca o modalitate pentru a răspunde la criza energetică prin care trece blocul comunitar, apreciind că este mai ieftin pentru statele membre individuale să se împrumute singure, având în vedere dobânzile mari la care se împrumută Comisia Europeană.

"Avantajul financiar pe care mizau odată Comisia şi multe state membre, în vederea unor datorii comune europene, spre deosebire de emiterea de datorii pe baze naţionale, nu mai există", a declarat Christian Lindner într-un interviu pentru Financial Times.

Opoziţia exprimată de Christian Lindner faţă de ideea unor noi împrumuturi comune va alimenta tensiunile cu acele state membre care consideră că Germania a făcut mult prea puţin pentru un răspuns comun la o criză energetică ce ameninţă să arunce economia zonei euro în recesiune.

Oficialii de la Berlin sunt deja criticaţi pentru decizia lor de a lansa un program unilateral în valoare de 200 de miliarde de euro pentru a reduce povara costurilor mari la energie pentru gospodăriile şi firmele din Germania. În plus, la începutul lunii, cancelarul german, Olaf Scholz, a acceptat cu reticenţă ideea unei plafonări a preţului gazelor în UE, chiar dacă aceasta va include numeroase excepţii şi condiţii preliminare.

Criza energetică declanşată de reducerea livrărilor de gaze ruseşti a declanşat o nouă dezbatere cu privire la necesitatea unor noi împrumuturi comune în UE, după ce blocul comunitar a lansat un program, fără precedent, de emisiuni de obligaţiuni UE care a strâns 800 de miliarde de euro şi a oferit sprijin statelor membre în perioada pandemiei. Recent, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a finanţa noi proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică, în condiţiile în care UE vrea să îşi accelereze tranziţia dinspre gazele ruseşti şi să extindă capacităţile regenerabile.

Cu toate acestea, statele membre din nordul continentului rămân sceptice la ideea unor noi împrumuturi comune, atrăgând atenţia că fondurile strânse în perioada pandemiei au venit pe fondul unei situaţii de excepţie.

Costurile la care s-a împrumutat Comisia Europeană anul trecut, când a început să emită obligaţiuni destinate combaterii pandemiei, erau printre cele mai mici din zona euro. De exemplu, în luna iunie 2021, executivul comunitar a emis obligaţiuni pe zece ani la un randament de 0,086 la sută, mai mic decât cel solicitat de investitori pentru a achiziționa obligaţiuni pe zece ani emise de Franţa sau Belgia, 0,171 la sută, respectiv, 0,146 la sută.

Însă între timp costurile la care se împrumută executivul comunitar le-au depăşit pe cele ale Franţei sau Belgiei. Randamentul pentru obligaţiunile pe 10 ani emise de CE este în prezent de 2,89 la sută, comparativ cu 2,63 la sută în cazul Franţei şi 2,71 la sută în cazul Belgiei.

De asemenea, Christian Lindner a criticat şi propunerea Comisiei de reformare a regulilor Pactului de Stabilitate şi Creştere. Executivul comunitar lucrează la o reformă care ar permite statelor membre să cadă de acord asupra unor planuri multianuale specifice fiecărei ţări pentru reducerea datoriei lor. Această propunere ar da practic ţărilor membre UE o mai mare libertate cu privire la traiectoriile urmate pentru reducerea gradului lor de îndatorare.

Citit 674 ori Ultima modificare Luni, 31 Octombrie 2022 19:18

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.