Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
(!) toată viaţa... se pregăteşte de plecare -
crezi că nu se mai întoarce niciodată -
şi nimeni nu-i dă nici o atenţie, dar fiecare zice:
ducă-se naibii, e o traviată (!)
(!) toată viaţa... cultivă şi îngrijeşte camelii -
crezi că-i florăreasă oarecare, in/discretă -
nimeni nu-i dă un strop de apă, dar şuşoteşte:
ducă-se naibii, e o violet(t)ă (!)
(!) toată viaţa, îşi drege glasul şi cântă
până dincolo de cer, până dincolo de uimire -
duşmanii şi duşmancele clevetesc:
e o biată soprană, e o prostire (!)
(!) toată viaţa... nu se gândeşte la moarte -
crezi că-i o mică nemuritoare după nemuritor -
fiecare clamează: e o damă uşoară,
e o târfă moartă după alfredo(r) (!)
(!) toată moartea... se pregăteşte de plecare -
şi fiecare crede că se întoarce la el în ogradă -
toţi au camelii, o aşteaptă la porţi... şi aud:
niciodată, niciodată, niciodată (!)
