În fiecare noapte, fără nici o excepţie, de la începuturi până în prezent, vine în dreptul geamului meu şi se uită. Nu se uită urât. Nu se uită frumos. Nu ştiu cum se uită, fiindcă eu nu ştiu ce însemnează „urât”, ce însemnează „frumos”. Şi nici nu m-am străduit să aflu, să caut, să învăţ. Întotdeauna am considerat că-i mai bine să nu ştiu. Dacă mă apuc să caut, şi caut în zadar? Dacă mă apuc să aflu, şi râde jurul şi jurul jurului de hotăr� ...

O ştiu dinainte de a o cunoaşte. N-am fost în stare să nu intuiesc existenţa cestei frumuseţi sublime. Această superbă Alcătuire este senină şi serioasă şi iubită şi apreciată ca o zi de Paşte. Nu cred că poate fi ajunsă ori întrecută de nimeni din întreaga Omenime. Nu cred că nu este invidiată de toate femeile lumii şi nu pot crede că nu este râvnită şi pândită şi dorită de toţi bărbaţii istui Pământ. Sigur că da! Se poate înţelege că o divinizez, că o ...

Bacanta mea este-o scumpete de spatie şi mă iubeşte uniform-accelerat, dă de-nţeles, parcă ar fi locomotivă, că nu am clasă şi că sunt un deraiat!   Are magnet, filet pe stânga şi emfază, şi după dragoste e moartă permanent, nici o clipită nu mă lasă din strânsoare, chiar dacă am certificat de impotent!   Nu pot vedea şi auzi cum se târăşte şi se întinde şi-şi dă ochii peste cap, nu-i pot primi toată lucirea din orbită, şi nici nu pot din captivarea ei să s ...

Viitor de aur...ţara noastră n-are!/ şi nici apa n-are loc de mers pe ţeavă!/ viaţa se topeşte ca o lumânare!/ demagogii urlă împănaţi cu pleavă!... Casele ni-s peşteri...şi răbdarea ni se/ surpă sub asaltul vorbelor degeaba!/ cresc, văzând cu ochii, ane-mone-lise/ clănţănind în egări...ca să meargă treaba!... Nu se mai aude, nu se mai observă/ cum se duc şcolarii zgribuliţi la şcoală.../ şi mănâncă patru-cinci la o conservă,/ aşteptând himere cu sacoşa goa ...

Mamei tale...cruce mai uşoară decât greul dus n-atâta viaţă pentru pacea sufletelor noastre, pentru dorul care ne învaţă   cum să nu se-ntâmple vro uitare sau vro rătăcire-n viitor, cum să-i fie-n toată veşnicia somnul...şi pământul mai uşor!   Gând pios şi dreaptă plecăciune la mormântul ei, în care toată starea nesfârşirii înfăşoară liniştea-n adânc desfăşurată,   unde se aude ce aproape-i vindecarea-n timp ne/cunoscut, ce aproape-s marginile vieţii ...

Un prinţ complicat, îndrăgind tochitura,/ sosi într-un sat anonim şi sărac!/ citise-n „Scânteia” că-i bună untura/ mistreţului prins cu statut de godac!// Mergea pe un drum schilodit de tractoare,/ cânta din cimpoi electronic, zicând:/  – Veniţi, servitori, căutaţi în hambare/ vreau carne!...vreau carne!...sunt foarte flămând!// – O, tip enervant...(grongăneau servitorii).../ godacul e bine ascuns de ţărani!/ sunteţi daltonist, viclenia culorii/ vă-nşeală!...mai ...

Ai să auzi când te-oi striga: Marie, sunt sub sărutul sufletului tău, cel mai curat sigiliu al uimirii de sfânt şi sclav la bine şi la rău... când te-oi striga şi-oi spune că începe să-mi fie dor, din ce în ce mai dor de veşnicia ta tulburătoare: un fel de marş frumos în „la” minor... un fel de râs allegro ma non troppo, un fel de plâns discret în „fa” major?   Ai să mă vezi când oi veni, atuncea, umil trecut, prezent şi viitor, naiv la poarta majestăţii tale ...

Moto: „aşa merge de frumos/ de parcă scrie pe jos” (anonim folk)   în moldova poeziei/ ziua-i cât o săptămână mor poeţii în picioare/ sprijinindu-se de lună   noaptea doare ca o rană/ visul prinţului levant în păduri necunoscute/ mor mistreţi de diamant   face-s-ar ca mâine astăzi/ duminica viitoare în moldova explodează/ ouă de privighetoare   se aglomerează lacrimi/ între cer şi infinit orbul mângâie distanţa/ de la pâine la cuţit ...

De mult nu ai mai fost la mine! Cred şi sper că nu m-ai uitat! Eu te-am căutat în fiecare zi şi în fiecare noapte, dar nu te-am găsit acasă! Iar firul tău scurt...(firea ta scurtă)...prezintă mereu „ocupat”! Ai fost o singură dată, dar te-ai grăbit şi ai plecat! Ziceai că ai lucruri/fiinţe mai importante decât mine! Ai promis că revii, însă te-am aşteptat în zadar! Şi chiar m-am pregătit mult şi bine, cum numai pentru nuntă se pregăteşte un mire...cum se pregăt ...

Fă, sublimo, hai încoace,/ că avem o treabă mare:/ dăm cu sapa, dăm cu grebla,/ dăm cu var şi flit prin curte!/ după aia, ne ascundem/ după masă, după care/ ne jucăm de-a epicentrul hâtru-şic pe unde scurte!// Jocul este foarte simplu:/ tu te faci că te cutremuri!/ eu - că sufăr lângă tine/ şi că te repar agale!/ mai apoi să vezi, sublimo,/ ce securiza(n)te vremuri/ vom trăi vorbind în şoaptă/ şi vom merge doar la vale!// Te cunosc de la o poştă,/ după felul cum pu ...