* (pe aici nu se trece!) * Pe aici nu se trece! – îmi zici dezbrăcându-te în faţa oglinzii retrovizoare, de parcă ţi-aş fi spus vrodată că mergi cu cele mai frumoase picioare spre colivia în care stau şi te admir şi te cânt,poate îmi dai drumul chiar acum,poate îmi dai o leacă de libertate,superbola mea, singurul meu desen de fum!Recunosc, mă ţii într-o colivie de aur,mă hrăneşti cu cea mai aleasă mâncare de pe pământ,îmi dai apă de care plânge via, dar nu vrei s� ...

(pericol de moarte)Despre fata asta nu am scris niciodată - oooooooooooooooooo, ce frumoasă! -când o văd, nu mai am cuvinte,nu mai am inimă, îmi cade Luna pe casă.Pe fata asta au iubit-o foarte mulţi - care mai de care mai deştept şi mai boss - dar nu ştiu de ce îmi place fata asta;oamenii râd şi spun că am mâncat de pe jos.Nu am făcut nici o dragoste cu fata asta - jur pe căruţă, pe cotigă, pe sănii,pe sufletul meu de piatră nestemată…dar fata asta are sânii ca două ...

* (contemplare) * În casă e zero, adică e  tot ce-a rămas de la tine; mă uit pe fereastră cum trece o viaţă cu zile puţine. Aş sta şi aş plânge afară, sub teiul cu flori para/fine; afară sunt urmele tale, dar nu este loc pentru mine. M-aş duce departe de zero,m-aş pierde aiurea, în zare,aproape de unde începeeternul nimic în mişcare.Mă uit pe fereastră cum trecemirarea… regretul meu ştiemereu ce înseamnă departede urmele tale, Marie! ...

* (de la Silviu pentru Geanina Manole) * cade luna până-n crâng sângele-nverzeşte-n piept lacrimi pe piciorul stâng lacrimi pe piciorul drept tu erai când nu erai eu te căutam visând umpleam gurile de rai cu greşeli şi flori de rând n-a mai ricoşat un glonţtras trasor din ochii blânzişi-a rămas floarea e colţvie moartă în oglinzişi de asta cade luna şi se sparge până-n crângîngerii întotdeauna lacrimă cu ochiul stâng ...

* (revelaţie în autobuz) * În ziarul de luni am promis că dau femeilor un hectar de ghiocei, adică grija de o viaţă şi toată averea părinţilor mei. Marţi, în autobuzul care mă duce toată ziua la moara cu noroc, mi-am retras promisiunea când o femeie spunea că sunt dobitoc. Citea ziarul de luni,şi hlizea, şi tot zicea: în puii mei,uite ce mai scrie şi ăsta, s-o creadă elcă buruienile deschid năsturaşii la femei!Astăzi am să dau o fugăşi am să dau foc hectarului în ...

* (nimic în plus) * Ştiu că pot, mă pregătesc să vreau, trebuie să tai din răutate, din ham-ham, din lene, din bau-bau, din fără de care nu se poate! Pun pe foc văleu şi hai sictir, dau la câini pistiluri şi stamine, beau agheasmă, rouă… şi mă mir cu proverbul facerea de bine…! Mai cioplesc un par, mai bat un cui,mai conduc iluzii către garăşi le urc în trenul nimănui…ce frumoasă-i viaţa, şi uşoară!Uite-aşa: cred că mă doare-n cot,dorul de uitare nu mă lasă ...

(pentru toate femeile din Galaţi)Nu pot şi nici nu-mi place să scriu despre femei:mă dor până la moarte, îmi fură panta rhei,mă fac de râsu-plânsu, şi sclav, şi împărat,mă pun să cânt din frunză şi din pierpătrat!Există vreo femeie mai bună ca a mea,mai blondă, mai brunetă, mai blândă sau mai rea?Există, nu se poate să nu existe cândfemeia, doar femeia dă viaţă pe pământ!Femeia e înaltă pe stradă, pe ogor;femeia este lungă în pat, în dormitor;femeia duce ...

(pentru Ana Trestiana)Mai ţii minte când a venit primăvaraşi eu nu ţi-am dat nimicşi tu ai făcut scandalşi se dezacorda vioarafiindcă era foarte frigşi din cauza emoţiilor căzusem de pe cal?Mai ţii minte când a venit primăvaraşi eu nu ţi-am cântat nimicşi tu ai stat foarte supăratăpână s-a lăsat searaşi eu am început să te strigşi să-ţi spun că vioara este dezacordată?Mai ţii minte când a venit primăvaracu trenul 2010 dinspre Bârladşi tu nu i-ai dat nimicşi ...

* (autodenunţ) * Nu mă ronţăie viermele invidiei, cum din mere, sau din vişine, sau din grinzile aşezate să dureze şi să sprijine o casă, un pod ori o galaxie… nu mă otrăveşte nici un venin, fiindcă nimic din ce-i omenesc nu mi-i străin! Nu ştiu ce o fi gaura de vierme,dar am auzit că poate fi salvarepentru cel care ucide zâmbindşi se teme că moareşi vrea să fugă în alt univers,cu toate mofturile lui viermănoase…nu mă tem, pentru că poetul esteun vierme de mătase! ...

* (tratat de milostenie şi ruşine) * Dacă vii acum, înainte de a se însera, jur să-ţi dau tot ce mai rămâne din duminica mea fiindcă nu sunt lacomşi îmi este foarte milă şi ruşinesă consum totul şi să huzuresc fără tine!Şi te rog să mai ştiică duminica mea-i în fiecare zi;grăbeşte-te, nu mai conjuga verbul a muri,vino şi trăieşte chiar acum,înainte de a se îndimineţa,am să-ţi dau fără ruşine şi milătoată duminica mea! ...