Un paradox turistic numit Galaţi

Un paradox turistic numit Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Autorităţile locale ar trebui să-i mulţumească înzecit unei botoşănence stabilite de opt ani la Galaţi, care, într-un mod inedit, a făcut publicitate pozitivă oraşului adoptiv. Delia Humelnicu, profesoară de geografie la un liceu din municipiul Galaţi, şi-a încheiat anul trecut un masterat la Bucureşti cu o disertaţie despre potenţialul turistic al judeţului nostru.

„M-am gândit că e o temă cu utilitate practică. În plus, acum am o imagine corectă şi mai clară despre oraşul în care trăiesc”, ne-a explicat profesoara alegerea ei.

Acum, nu numai că ştie oraşul mai bine decât proprii ei elevi, născuţi chiar aici, dar încearcă să schimbe chiar prejudecăţile locuitorilor săi.

Prejudecăţi

Prima prejudecată pe care a avut-o de înfruntat a fost chiar a sa. Venind din Botoşani, imaginea sa despre Galaţi era cea „a unui oraş gri, cu noxe, ce fac aerul de nerespirat, cu populaţie în salopete, care abia aşteaptă să meargă să deguste ceva la barul situat în apropiere, cu cartiere construite pe loess şi care nu au şanse de supravieţuire; cu populaţii neprietenoase şi puţin educate, luate din casele de chirpici şi transformate în orăşeni”.

Aşa scrie autoarea chiar în argumentul lucrării sale. Când i-a propus profesorului coordonator tema „Galaţi – evaluarea activităţilor turistice”, acesta i-a replicat: „Care turism?”.

Teoretic, se poate, i-a dovedit studenta, dărmându-i ideea fixă. Cât despre prejudecăţile locuitorilor Galaţiului referitoare la propriul lor oraş, profesoara recunoaşte că nu e uşor să schimbi mentalităţi la nivelul unei comunităţi întregi. Dar, după cum observăm, spre deosebire de autorităţi, măcar încearcă.

Una promovăm, alta oferim

De-a lungul cercetărilor sale, tânăra profesoară a sesizat că imaginea oraşului e construită pe câteva paradoxuri.

„Chiar la susţinerea dizertaţiei, unul dintre profesori m-a întrebat dacă la Galaţi se mai mănâncă peşte. I-am răspuns că nu prea se mănâncă şi apoi a mărturisit, la rândul său, că la ultima oprire în oraş nu a găsit peşte în meniul restaurantelor”.

„Vă daţi seama? Suntem percepuţi ca oraş de pescari, dar nu ne ridicăm la nivelul aşteptărilor”, a constatat botoşăneanca strămutată la Galaţi.

În alt context, profesoara a pus faţă în faţă date obţinute în diferite analize, realizând că obiectivul turistic local perceput cel mai bine de către gălăţeni este aproape necunoscut la nivel naţional.

„Este vorba despre Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, receptat cel mai bine, conform chestionarelor completate de aproximativ 300 de gălăţeni, şi cel mai vizitat obiectiv din Galaţi, conform datelor oferite de instituţie”.

„Cu toate acestea, opt din zece brăileni nu ştiu că oraşul vecin are un asemenea muzeu”, povesteşte Delia Humelnicu, punctând faptul că instituţiile ar trebui să înveţe ceva din această diferenţă de percepţie.

Publicitatea, punctul nevralgic

Punctele pe care trebuie să mizeze Galaţiul, şi care nu sunt destul de dezvoltate, sunt turismul de afaceri (Parcul de Soft poate aduce cel mai mare număr de turişti), sporturile pe apă, produsele culinare şi pescuitul sportiv, enumeră autoarea lucrării.

Avantajele noastre ar fi situarea pe malul Dunării, lângă Deltă şi la distanţe aproximativ egale între destinaţiile turistice de la munte şi de la mare, precum şi dezvoltarea economică, pe profil comercial, a oraşului.

Lipsa infrastructurii (nu avem aeroport, nici pod peste Dunăre) ne dezavantajează enorm, pentru că îi pierdem pe turiştii care, în drum spre mare, de exemplu, ar putea opri să ia o masă în oraş sau chiar să înnopteze, a constatat profesoara.

Cel mai nevralgic punct al turismului în această zonă îl constituie însă publicitatea negativă, mai spune autoarea, nemulţumită de imaginea stereotipă a oraşului prezentată în mass-media naţională.

„Gălăţenii nu iau atitudine, parcă nu este vorba despre oraşul lor. Galaţiul nu va avea conotaţia turistică a Braşovului, nefiind avantajat de peisaj, dar... o atitudine pozitivă şi o schimbare a mentalităţilor, o promovare corectă şi eficientă ar aduce numeroase beneficii oraşului şi implicit locuitorilor săi”, conchide Delia Humelnicu.

Citit 2081 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.