Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi continuă să înregistreze pierderi importante generate de faptul că nu beneficiază de un contract direct cu producătorii de energie. După scandalul "băieţilor deştepţi" şi finalizarea contractelor dintre Hidroelectrica şi marii consumatori, ArcelorMittal s-a văzut nevoită să cumpere energie de pe bursa OPCOM (operatorul pieţei de energie din România), de pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU).
Cu alte cuvinte, combinatul îşi procură energia de pe o zi pe alta, la preţuri mai mari decât cele prevăzute în contractele anterioare. În plus, în această zonă preţurile variază de la o zi la alta în funcţie de tranzacţiile înregistrate. Aceasta a fost, de altfel, singura soluţie la care combinatul a putut să recurgă în situaţia în care semnarea unui nou contract a fost imposibilă. La orizont apar însă soluţii intermediare ce pot fi salvatoare.
O piaţă specială pentru... cei mari
Zilele trecute a apărut informaţia confirmată oficial potrivit căreia OPCOM a consultat marii consumatori de energie electrică (care cumulează aproximativ 20 la sută din consumul naţional) pentru înfiinţarea pe bursă a unui sector special de tranzacţionare, acest instrument urmând a fi funcţional în cadrul Pieţei centralizate a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), componentă a OPCOM.
La întâlnire au luat parte şi reprezentanţi ai ArcelorMittal, după cum se arată într-o minută prezentată pe site-ul OPCOM, în care sunt consemnate chestiunile dezbătute în cadrul grupului de lucru pentru implementarea acestui proiect. Noul tronson de piaţă ar avantaja marii consumatori care acum sunt nevoiţi să cumpere energie de pe PZU şi care doresc o platformă specială pe care să facă tranzacţii pentru cantităţi însemnate.
Ajutoare de stat şi anchetă în derulare
Amintim faptul că acel contract suspectat a fi unul preferenţial în baza căruia ArcelorMittal cumpăra energia de la Hidroelectrica s-a încheiat pe 6 ianuarie anul acesta. Ulterior, Comisia Europeană a declanşat o anchetă care vizează două contracte ale companiei cu furnizorul de stat Hidroelectrica, precizând că acestea ar conţine elemente de ajutor de stat.
În legătură cu ancheta respectivă, directorul general al ArcelorMittal, Bruno Ribo a declarat că va colabora cu cu statul român pentru a demonstra că achiziţiile de energie au fost corecte. "Colaborăm cu autorităţile române pentru a demonstra că nu e un caz de ajutor de stat. Noi nu suntem traderi de energie, folosim energia pentru a face producţie. Şi suntem un consumator mare, consumăm în mod constant 200 de megawaţi pe zi. Nu este o marfă pe care să o cumpărăm de la supermarket. Avem nevoie de stabilitate", a declarat Bruno Ribo.
Ancheta Comisiei a început în 2011, după o sesizare formulată de Fondul Proprietatea (acţionar minoritar la Hidroelectrica), care a reclamat că ArcelorMittal Galaţi ar fi primit ajutoare de stat sub forma unor preţuri preferenţiale la energia furnizată. Potrivit concluziilor preliminare ale anchetei, Hidroelectrica a acceptat preţurile propuse de ArcelorMittal Galaţi, deşi pe piaţă existau oferte concurente la preţuri similare sau mai ridicate, ceea ce se constituie în pierdere de venituri pentru stat.
Lipsă de contract, aglomerare de pierderi
Pierderile înregistrate de la începutul anului şi până acum din pricina lipsei unui contract sunt de ordinul milioanelor de euro, au precizat surse apropiate conducerii ArcelorMittal Galaţi. Oficialii companiei au refuzat însă să facă declaraţii referitoare la acest subiect.
Există însă informaţii statistice potrivit cărora piaţa s-a stabilizat de la începutul anului şi până în prezent, iar preţurile au coborât, ajungând la valori suportabile. Chiar şi în aceste condiţii, subiectul energiei rămâne unul sensibil atunci când vine vorba despre ArcelorMittal.
Asta pentru că evoluţia economică nu este una tocmai fericită, piaţa oţelului continuă să fie volatilă şi imprevizibilă, iar dacă acestora adăugăm şi pierderile provocate de faptul că iarna trecută minereul şi cocsul nu au putut fi transportate pe Dunăre din cauza sloiurilor de gheaţă, se poate ajunge la concluzia că 2012 poate fi unul dintre cei mai negri ani din istoria post-privatizare a combinatului siderurgic.
