Şeful ArcelorMittal Galaţi nu se aşteaptă la un reviriment înainte de 2011

Şeful ArcelorMittal Galaţi nu se aşteaptă la un reviriment înainte de 2011
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În următoarele zile va apărea contractul pentru cocsul polonez * Plăţile compensatorii pentru cocsari – mai bune decât cele oferite până acum * Închiderea Cocseriei nu este o poveste ce se poate repeta şi la alte unităţi *

- Când estimaţi că se va termina criza pentru Galaţi?

- Foarte dificil de spus. Să ne aducem aminte că 2008, cel puţin primele trei trimestre au fost excelente pentru piaţa oţelului, după care ne-a surprins pe toţi trimestrul al IV-lea, când criza s-a manifestat prin scăderea dramatică a comenzilor şi preţurilor.

Deşi speram ca această criză să se termine în primul trimestru al acestui an, este clar că ea se manifestă şi pe trimestrul al II-lea, aşa că nu pot face estimări acum. Personal, cred că am ajuns în punctul cel mai de jos al crizei şi cred că revenirea va fi mult mai graduală decât căderea pe care am resimţit-o.

Deci, sperăm să vedem îmbunătăţiri mici în trimestrele III şi IV. Cred însă că va dura mai mult de 2010 până să ajungem iar la nivelul din 2008.  Estimările noastre de astăzi arată că mai devreme de 2011 nu vom ajunge la nivelul din 2008.

- În cazul în care cocsul din Polonia este mai ieftin, de ce nu s-a luat măsura închiderii UCC de anul trecut? Există în acest moment un contract cu cei din Polonia? Cum se va efectua efectiv transportul cocsului?

- Anul trecut nu era criză, iar la nivelul întregului grup avem deficit de cocs, nu produceam suficient, şi eram nevoiţi să importăm. Din cauza crizei am decis reducerea drastică a producţiei în general: în Europa avem 25 furnale, din care astăzi merg doar 11, iar din astea două sunt la Galaţi. Este, iată, o scădere dramatică a producţiei de fontă lichidă.

Pe cale de consecinţă, consumul de cocs este şi el mai redus. Am început să vedem asta din trimestrul  IV 2008, când am decis să închidem două dintre cele cinci baterii de la Galaţi. Speranţa noastră era să revenim la nivelul de producţie iniţial, însă din păcate avem şi acum un stoc foarte mare de cocs. 

Am realizat astfel  că suntem nevoiţi să luăm decizii şi mai drastice decât închiderea unor baterii. Nu e vorba doar de cocserii, dar şi de alte echipamente. De exemplu, în două locaţii din Europa de Vest am decis închiderea fluxului cald şi am decis oprirea unor baterii de cocsificare.

De aceea am luat decizia de a opri activitatea de producere a cocsului la Galaţi. În Polonia avem una din cele mai performante fabrici din lume de producerea cocsului. Ei au cărbunele de foarte bună calitate.

Trebuie să ştiţi că imediat după ce am decis închiderea UCC, o delegaţie de la noi a fost împuternicită să negocieze un contract în Polonia şi cred că în următoarele zile vom avea acest contract. Cât priveşte transportul, deocamdată avem două variante: fie calea ferată, fie pe apă, cu barjele, caz în care vom folosi Romportmet.

Dacă închideam, nu mai investeam!

- Anul trecut, directorul Hans Rosenstok susţinea că dacă se închide Cocseria, explodează Combinatul…

- Trebuie să înţelegem contextul de anul trecut. Declaraţiile au fost făcute în situaţia în care oamenii nu mai aveau grijă de bateriile la care lucrau [pe timpul grevei]. Bateriile sunt unele din cele mai sensibile segmente, iar dacă nu sunt operate corect, se poate produce o explozie.

Cât priveşte cealaltă îngrijorare, vreau să vă spun că închiderea UCC nu conduce la închiderea fluxului cald al Combinatului. Odată ce se termină criza, reluăm lucrările la bateria de cocsificare nr.1.

- Ce garanţii oferiţi că nu se vor închide şi alte secţii din Combinat în condiţiile în care, la câteva zile după ce aţi promis miniştrilor României că nu veţi închide nimic la Galaţi, aţi decis oprirea producţiei la UCC?

- Ce facem noi aici e să producem şi să vindem oţel. Suntem hotărâţi să continuăm asta. Garanţiile sunt ceea ce am făcut şi până acum. Noi considerăm România şi Turcia ca piaţă locală, iar predicţiile arată creşteri economice de 5% pe aceste pieţe. Vrem să fim parte la aceste creşteri. Nu are nici un sens să ieşim de pe piaţă. Avem echipamente bune, oameni pricepuţi, logistică bună.

Un alt argument: noi continuăm diverse investiţii aici. De ce am mai da bani, dacă am vrea să închidem? Avem această investiţie majoră la oţelărie privind desprăfuirea secundară, de 20 milioane de dolari, pe care o vom inaugura luna viitoare. Vom începe în curând lucrările de modernizare la furnalul 5. În perioada 21 martie - 20 aprilie am implementat un proiect major  la LTG 2 şi acum am repornit activitatea, după o pauză de o lună, timp în care am făcut acolo o investiţie majoră de control automat al grosimii, o instalaţie adusă de compania de renume mondial Siemens.

- Ce se va întâmpla cu oamenii de la Cocserie?

- La Cocserie lucrează circa 1.500 de oameni. Am decis să nu dăm pe nimeni afară, aşa că am venit cu două variante: fie vor accepta programul de autodisponibilizare, o ofertă specială, mai bună decât cea de până acum, ale cărei condiţii salariale le vom face publice în termen de zece zile, fie vor opta să lucreze în alte secţii. Aceştia vor beneficia de un program de pregătire. Cât priveşte sporurile, vom respecta legislaţia.

Nu putem estima câţi vor pleca acasă, însă de aceea oferim şi varianta rămânerii în Combinat; pentru că vom avea nevoie de forţă de muncă calificată în momentul în care va trece criza şi vom relua activitatea cu bateria nr. 1.

Trebuie înţeles ceva: Cocseria a fost o problemă specială - o dată oprită, nu mai putem relua activitatea. Dacă ar fi o problemă cu furnalele, le-am opri şi redeschide peste 45 sau 30 de zile. Deci, nu priviţi ce s-a întâmplat la UCC ca pe o poveste ce se poate repeta în altă parte.

- De ce trimiteţi oamenii în concediu de odihnă şi ce se aude cu trimiterea angajaţilor în şomaj tehnic?

- Piaţa a scăzut dramatic, producţia este la 40%, dar numărul de angajaţi nu a scăzut decât cu 1.500. Nu vrem să reducem numărul angajaţilor, pentru că vrem să-i folosim, când va trece criza.

Varianta concediilor nu îi afectează deloc la bani, aşa că am decis să le cerem să-şi ia porţiuni din concediu, măsură care se aplică oricui, inclusiv mie; am luat deja 10 zile până acum. În privinţa şomajului tehnic, încercăm să evităm, însă, sincer, nu cred că vom putea să amânăm acest lucru. De aceea am şi spus că acest şomaj tehnic va fi restricţionat la 10 zile, dar, urmare a solicitării sindicatelor, am amânat puţin această decizie.

*    *    *

Cine şi cui cere ajutorul şi de ce?

Nu de puţine ori s-a vehiculat ideea potrivit căreia administraţia combinatului de la Galaţi a solicitat Guvernului acordarea de ajutoare de stat. În ce ar consta aceste ajutoare de stat – fonduri alocate, scutiri de la plata unor cheltuieli sau modificarea legislaţiei – am încercat să aflăm de la Augustine Kochuparampil.

Dacă ne referim la un sprijin legislativ, toată lumea înţelege că este vorba despre modificarea actualei ordonanţe de urgenţă care prevede scutirea de la plata obligaţiilor de stat ale angajatorului şi angajatului, în cazul în care angajaţii sunt trimişi în şomaj tehnic; în acest moment

nu se ştie foarte clar dacă ordonanţa se aplică şi Combinatului, care, unitate cu foc continuu, nu poate respecta condiţia ordonanţei privind „închiderea activităţii”. 

„Dacă angajaţii noştri vor avea un cât de mic beneficiu de pe urma deciziei Guvernului, vom fi fericiţi, pentru că este important să avem angajaţii cât de cât mulţumiţi”, răspunde  Augustine Kochuparampil.

Potrivit directorului general, până în prezent administraţia Combinatului nu a solicitat niciodată ajutor guvernamental, în nici un caz, nu unul special acordat siderurgiei gălăţene. Augustine Kochuparampil consideră că mult mai indicat ar fi ca statul român să se implice în relansarea cât mai rapidă a economiei, moment în care toată lumea va avea de câştigat.

„În principiu, noi nu am cerut şi nu cerem ajutor pentru Combinat. Suntem încrezători că vom trece peste această criză şi performanţa bună din 2008 ne ajută să fim optimişti. Ce poate face guvernul este să ia măsuri pentru relansarea economiei. De exemplu, să înceapă proiecte de infrastructură cu viteză mai bună, să încurajeze băncile să dea împrumuturi şi să stea cu ochii pe importurile care vin din alte ţări. Ce vrem noi este ca Guvernul să ia aceleaşi măsuri pentru toată economia, nu doar pentru industria noastră. O dată întărită economia şi nouă ne va merge mai bine”, crede Augustine Kochuparampil. 

Dan Nica: Vom acorda sprijinul pe care îl vor solicita…

Declaraţii care contrazic cam toate declaraţiile politice de până acum. Fie că este vorba despre declaraţiile lui Traian Băsescu (preşedintele efectuând anul trecut, la începutul crizei, o vizită la combinatul gălăţean), sau ale lui Emil Boc (premierul anunţând, înainte de Paşti, că Guvernul va lua în discuţie  problema metalurgiei româneşti), sau fie că este vorba despre declaraţiile politice ale partenerilor de guvernare, PSD, afirmaţiile lui Augustine Kochuparampil nu se potrivesc nicicum.

Chiar la sfârşitul săptămânii trecute, vicepremierul Dan Nica anunţa că s-a întâlnit, în particular, la Bucureşti, cu o delegaţie de la ArcelorMittal. Recunoscând că administraţia Combinatului nu a solicitat, efectiv, nimic până acum, Dan Nica spune că „pentru noi, Guvernul, Sidex este unitatea reprezentativă a metalurgiei româneşti şi reprezintă o întreprindere pe care o vom sprijini în limitele legislaţiei europene pentru că de activitatea ei depinde economia românească. Le-am mai spus că ştim dificultăţile cu care se confruntă, dar pentru România, activitatea Sidex este considerată de Guvern ca fiind esenţială. Suntem dispuşi să acordăm acel sprijin pe care ei îl vor solicita pentru ca şi programul lor de investiţii şi modernizare să fie la nivelul dorit”.

Vicepremierul a conformat şi faptul că „există intenţia, în Parlament, de a modifica ordonanţa de Guvern, astfel încât să beneficieze şi unităţile cu foc continuu de facilităţile aplicate în cazul şomajului tehnic”.

*    *    *

Minim 10.000 de angajaţi

Potrivit declaraţiilor, lui Augustine Kochuparampil, la sfârşitul anului trecut, când s-a lansat programul de autodisponibilizare, în Combinat erau 13.700 de angajaţi. În urma ofertei salariale a administraţiei, 2.000 de persoane au solicitat să plece, iar până în acest moment, conducerea a aprobat plecarea a 1.600 de oameni.

Însă, potrivit lui Augustine Kochuparampil, „ceilalţi vor pleca în lunile ce urmează. În acest moment avem circa 12.000 de salariaţi în Combinat, însă nu pot spune câţi vor pleca prin programul de autodisponibilizări, pentru că acest program nu s-a închis încă”.

Directorul general nu este în măsură să estimeze câţi oameni vor lucra, pe platformă, la sfârşitul acestui an, având în vedere că „situaţia pieţei răstoarnă toate calculele”.

Un lucru e sigur: „vom fi mai puţin de 12.000”. Logic, s-ar putea completa.

Cât priveşte numărul minim al angajaţilor cu care Combinatul de la Galaţi ar putea lucra fără să existe vreun pericol de explozie, sau gestiune defectuoasă, aici Augustine Kochuparampil a estimat cifra minimă undeva la 10.000 de persoane, număr pe care directorul estimează că îl va avea Combinatul  în perioada 2009-2010.

Centru de excelenţă la Galaţi 

În ultimii doi ani, calitatea tablei groase din  Combinat a crescut; astfel, dacă înainte era furnizată tablă groasă pentru construcţii, acum se furnizează pentru ţevi, construcţii navale, cazane industriale şi chiar elice eoliene. Intenţia manageriatului este ca, încet, încet, Galaţiul să se concentreze pe producţia de tablă groasă.

În prezent, la Galaţi se produce cam 45 la sută din totalul producţiei la nivel european. Cel de-al doilea centru important de tablă groasă se află în Spania, unde se produc 600.000 de tone pe an.

La Galaţi însă, în condiţii normale, la cele două laminoare se pot produce 2 milioane de tone anual. Faptul că atenţia se va îndrepta, pe viitor, către producţia de tablă groasă nu înseamnă însă că vor fi neglijate celelalte secţii sau că acestea se vor închide, a asigurat Augustine Kochuparampil.

Reduceri pe toate planurile

Fără să respingă informaţia potrivit căreia unii din directorii indieni din Combinat au început să facă şcoala de şoferi la Galaţi, pentru că au rămas fără conducătorii auto, ca urmare a crizei,  Augustine Kochuparampil spune că se operează reduceri de cheltuieli de oriunde se poate.

Astfel, au fost „tăiate cu severitate” cheltuielile de călătorie, cele  alocate telefoanelor şi cele pentru diversele petreceri pe care le făceau, înainte, managerii. „Toţi au manifestat înţelegere când a fost vorba de economisire”, a apreciat Augustine Kochuparampil.

Acesta a confirmat şi faptul că în prezent se lucrează şi la reducerea, dacă nu a numărului de directori, cel puţin a „nivelelor de decizie”. 

Producţia a ajuns la 40 la sută

Potrivit declaraţiilor directorului general al Combinatului,  producţia ArcelorMittal Galaţi este, în acest moment, 40 la sută din cât se producea în perioada similară a anului trecut.

„În ultimii doi ani, am vândut, în medie, 300.000 de tone de oţel pe lună. Puteţi ghici care este producţia acum, în condiţiile în care am spus că producţia este undeva la 40%. Se mai poate aplica o corecţie de plus minus 10 la sută, însă doar atât. Cât priveşte suma pe care am pierdut-o din cauza crizei, este o întrebare foarte dificilă”.

„Acum, preţurile sunt foarte jos,  costurile nu au scăzut foarte mult şi încercăm  să reechilibrăm această balanţă. În acest moment nu putem încă. Nu pot vorbi de rezultatele financiare din 2008, deoarece acestea nu sunt deocamdată puse pe bursă. Este o situaţie dificilă şi încercăm să intervenim cel puţin în privinţa costurilor [de producţie]”, a declarat Augustine Kochuparampil, directorul general al combinatului gălăţean.

Managerul a respins teoria vehiculată de sindicate potrivit căreia administraţia ar putea returna ajutoarele de stat, în condiţiile în care raportul CE prind viabilitatea Combinatului nu ar fi unul pozitiv.

„Pe baza informaţiilor pe care le avem, noi ne-am îndeplinit criteriile de viabilitate. Desigur, raportul nu a fost încă publicat, însă nu anticipăm să fie probleme în legătură cu acest lucru”, a răspuns Augustine Kochuparampil.

Citit 2854 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.