SECETA le-a dat mult de furcă, în 2015, FERMIERILOR gălăţeni
Foto: Foto-arhivă "Viaţa liberă"

SECETA le-a dat mult de furcă, în 2015, FERMIERILOR gălăţeni
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)


* În medie, agricultorii au recoltat cu o tonă de porumb mai puţin la hectar decât anul trecut, dar au fost şi fermieri care n-au mai avut ce strânge de pe câmp * Deşi la recolta de rapiţă a fost dezastru în 2015, fermierii au semănat şi mai multă pentru anul acesta * Despăgubiri s-ar putea da, dar nu pentru toţi


Anul 2015 n-a fost unul prea uşor pentru agricultori. În Galaţi - în sud-estul ţării, în general - a fost pârjol, astă-vară, iar lanurile neirigate s-au uscat pe câmp. În toamnă, unii dintre fermieri nici măcar n-au mai avut de ce să bage combina de recoltat în lanul în porumb. Sigur că n-a fost aşa peste tot. Cine a putut iriga şi a aplicat tehnologii performante de cultură a avut producţie, chiar dacă inferioară celei din 2014. Vara a fost însă frământată. De mai multe ori, preţurile recoltelor s-au prăbuşit, cauzându-le pierderi serioase fermierilor care nu încheiaseră contracte futures de livrare a producţiei.

La început de an, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi a făcut publice statisticile legate de producţiile agricole medii, la nivel de judeţ, pentru anul 2015.

A fost jale în porumbul neirigat


Cine are fermă în Lunca Prutului sau a Siretului şi a investit în irigat a avut ocazia să scoată o producţie ceva mai bună. La final de recoltat, inginerul Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, preciza că producţia de porumb din 2015 a fost cam 70 la sută din ceea ce ar fi trebuit să fie, într-un an normal. Asta, mai degrabă acolo unde s-a putut uda, mai preciza inginerul agronom.

Cine n-a avut apă, s-a descurcat cum a putut. Pe la finele lui noiembrie, spre exemplu, fermierul bereştean Tudorel Spânachi spunea că a produs atât de puţin porumb, încât nici n-a mai băgat combina în lan, ca să recolteze. A preferat, în schimb, să vândă producţia, din câmp, ţăranilor care voiau să vină şi să îşi umple căruţele cu ştiuleţi.

Ion Bujor, manager la SC Agrocov SRL, a precizat chiar că lanurile de porumb de pe urma cărora ar fi putut recolta opt tone de porumb, dacă ar fi avut cum iriga, i-au adus doar vreo două tone.

Potrivit datelor DADR, producţia medie, la nivel de judeţ, a fost anul trecut de 2.224 de kilograme la hectar, pe când în 2014 producţia medie fusese de 3.802 kilograme la hectar.

Cultivatorii de rapiţă rămân optimişti


Problemele cultivatorilor de rapiţă au început încă de prin 2014. Cine n-a reuşit să îşi înfiinţeze culturile în a doua jumătate a lui august n-a mai prins ploaie în câmp, aşa că rapiţa nu şi-a început creşterea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatul: fermierii semănaseră, în toamnă, rapiţă pe 14.000 de hectare, dar au ieşit din iarna lui 2015 cu mai puţin de jumătate din această suprafaţă. Mai exact, cu 6.580 hectare cultivate. La nivel de judeţ, pierderile cultivatorilor de rapiţă s-au ridicat la peste 20 de milioane lei. Evident, şi producţia din lanurile rămase în cultură a fost ceva mai mică decât în anul trecut. Per total, din datele DADR, producţia medie de rapiţă pe 2015, la nivel de judeţ, s-a ridicat la 2.319 kilograme la hectar, în condiţiile în care, în 2014, fusese de 2.478 de kilograme la hectar.

Anul prost nu i-a descurajat, însă, pe cultivatorii gălăţeni de rapiţă. De unde în toamna lui 2014 oamenii înfiinţaseră 14.000 de hectare de cultură, în toamna trecută au semănat rapiţă pe 17.344 de hectare.

Din grâu nu s-a îmbogăţit nimeni


Nici la cultura de grâu nu le-a mers mai bine gălăţenilor anul trecut, faţă de 2014. DADR informează că producţia medie a fost, în 2015, de 2.893 de kilograme la hectar. Comparativ, în anul 2014, producţia medie fusese de 3.248 de kilograme la hectar. N-au fost mulţi fermierii care să-şi bazeze activitatea pe încasările din grâu. Oricum, şi la această cultură, problemele cele mai mari le-au întâmpinat tot fermierii care n-au avut posibilitatea de a iriga. La fel ca la toate celelalte culturi de câmp.

Din păcate, Guvernul a hotărât că nu va acorda despăgubiri decât pentru calamităţile produse de secetă în perioada iunie-septembrie 2015 şi pentru un număr limitat de culturi. Astfel, s-a decis pentru pagubele produse în lanurile de grâu şi rapiţă afectate să nu se mai acorde nici un fel de despăgubire.

Cultura de floare a fost şi ea afectată. În 2015, producţia medie de floarea-soarelui a fost de 1.520 de kilograme la hectar, în vreme ce, în anul precedent, se recoltaseră 1.820 de hectare.

De la furaje la preţul alimentelor


Producţia medie de orz a gălăţenilor a fost anul trecut de 2.712 kilograme la hectar (faţă de 3.295 de kilograme la hectar, în 2014), cea de orzoaică de toamnă a ajuns la 2.808 kilograme la hectar (faţă de 3.158 de kilograme la hectar, în 2014), în vreme ce la orzoaica de primăvară s-au recoltat 1.719 kilograme la hectar (faţă de 1.766 de kilograme la hectar, în 2014).

Se vede clar că producţiile anului 2014 au fost net superioare celor raportate anul trecut. La plantele de nutreţ, producţia medie de masă verde, la hectar, a fost de 11.396 de kilograme la hectar. De producţia bună de plante de nutreţ (cu care crescătorii gălăţeni îşi hrănesc animalele) depinde menţinerea preţului acceptabil la lactatele şi cărnurile din producţie locală.

Citit 1787 ori Ultima modificare Vineri, 22 Ianuarie 2016 20:08

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.