Cine are SILOZURI poate face diferenţa la PREȚUL RECOLTEI

Cine are SILOZURI poate face diferenţa la PREȚUL RECOLTEI
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

* Firma Cargill şi fabrica Prutul au cele mai mari capacităţi de stocare * Agricultorul gălăţean n-are unde-şi depozita nici măcar o treime din producţie, ca să poată, ulterior, să ţină la preţ


De lipsa spaţiilor de depozitare se plâng cel mai des cultivatorii locali de cereale şi plante tehnice. Şi pe bună dreptate! Cine are siloz poate (contra unor costuri de administrare, ce-i drept) să îşi stocheze recolta de cereale şi plante tehnice până când piaţa se stabilizează şi poate să îşi vândă producţia la un preţ bun. Cine n-are siloz, în schimb, ori încheie din iarnă contracte futures, stabilind cu cât vinde ce va recolta în vară, ori îşi dă producţia direct din câmp, la preţurile verii.

În funcţie de specificul anului agricol şi de cel al pieţelor controlate de marii traderi, fermierul riscă să piardă şi când vinde pe futures, şi când dă din câmp. Dar n-are încotro, din cauză că te costă mult să îţi construieşti silozuri. Chiar şi cu fonduri europene, prea puţini gălăţeni reuşesc. Iar asta se şi vede, dintr-o statistică recentă a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, privind spaţiile de depozitare ale fermelor. Cele mai mari silozuri de pe teritoriul judeţului aparţin marilor traderi de cereale şi procesatorilor de cereale şi plante tehnice.

Fermierii dispun doar de o mică parte din capacitatea silozurilor din judeţ. Asta, în condiţiile în care fermierii gălăţeni produc peste 700.000 de tone de cereale şi plante tehnice anual, iar silozurile gălăţene pot adăposti, acum, circa 225.000 de tone, potrivit unei statistici date publicităţii anul trecut de DADR Galaţi.

Au silozuri mari, în judeţ, firmele Cargill, Prutul, Arcada şi Agrocov. Mai sunt şi alţii, dar cu capacităţi de stocare mai mici. Per total, nici 30 de agenţi economici gălăţeni nu dispun de silozuri care să le permită stocarea recoltelor.

Parte dintre agricultori s-ar putea baza şi pe magaziile de cereale. Capacitatea totală a acestora, la nivel de judeţ, este de peste 323.000 de tone. Dar tot nu ajunge. Nici pe departe.

Societăţile, oamenii de afaceri şi silozurile lor

În oraşul Galaţi, cele mai mari capacităţi de stocare în siloz sunt ale fabricii de ulei Prutul. Este vorba despre silozuri în care încap 44.000 de tone, la fabrică. Societatea mai are, la Frumuşiţa, un siloz pentru încă 5.000 de tone. Mai au silozuri, la periferia oraşului: Martens SA, pe strada Grigore Ventura (9.000 de tone), Combavipor SRL, pe strada Ştefan cel Mare (10.000 de tone), Confert Bacău, tot pe strada Ştefan cel Mare (6.800 de tone), TransEuropa Port SA, în Port Docuri (30.000 de tone) şi Docuri SA Galaţi, pe strada Portului (3.400 de tone).

La Tecuci, au silozuri Altrix Prom Com SRL (120 de tone), Mândra SRL Bârlad (10.000 de tone) şi Semrom Muntenia (120 de tone).

Prin judeţ, în comune, cele câteva societăţi agricole de intermediere sau de prelucrare a cerealelor şi-au construit sau au preluat silozuri, pe unde au avut nevoie de ele. Cele mai mari sunt în comuna gălăţeană Independenţa şi aparţin SC Cargill Cereale SRL Bucureşti, reprezentantul unuia dintre cei mai mari traderi internaţionali de cereale. Capacitatea totală de stocare e de 67.000 de tone.

În rest, fiecare a construit cât a putut. Spre exemplu Agrocov SRL are un siloz de 4.000 de tone la Independenţa şi un altul de 6.000 de tone la Costache Negri. Şi Arcada SRL, unul dintre marii producători gălăţeni de pâine, are un siloz de 5.000 de tone la moara din Şendreni. Condor SA, al doilea cel mai mare producător de ouă de găină din judeţ, are un siloz de 50 de tone, la Matca. Şi tot la Matca, Agrimat SRL are siloz de 10.000 de tone. Dorin SRL, cel mai mare cultivator gălăţean de rapiţă, are un siloz de 2.159 de tone, la Rediu. Helianthus Oil de la Priponeşti - fabrica de ulei fondată de inginerul Nicolae Mănăilă şi administrată acum de fostul primar al Tecuciului, Eduard Finkelstain - are un siloz de 1.700 de tone. SC Prodmixt SRL are un siloz de 1.000 de tone, în comuna Cerţeşti. SC Cerealcom Rom SA are un siloz de 13.000 de tone, la Iveşti, iar Marfadiv SRL are, la Ţepu, un siloz de 1.000 de tone. La Iveşti, Ionescu Vio Prod SRL are siloz de 500 de tone. Mai sunt alte patru unităţi de stocare, deţinute de Relu Dragomir, persoană fizică autorizată, la Cudalbi (1.000 de tone), Ionescu Vio Prod SRL, la Iveşti (500 de tone), SC Euxin SRL, la Vânători (3.400 de tone) şi Agrovest Shop SRL, la Braniştea (1.200 de tone).

Citit 5251 ori Ultima modificare Duminică, 07 Februarie 2016 19:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.