"Planuri de irigat faci în iarnă, nu în timpul pârjolului!”, spune inginerul Gavrilă Tuchiluş, managerul Agrimat Matca
Bazinul legumicol Tecuci-Matca este al treilea din ţară, ca dimensiune. Sute de mii de tone de legume se livrează, anual, din comuna gălăţeană. Tot în localitate se află ferma Condor Matca, a doua din ţară din punct de vedere al parametrilor de livrare a ouălor. Şi, bineînţeles, Matca este şi locul în care s-a dezvoltat societatea Agrimat, principalul producător de lapte din judeţ. Toţi aceşti agricultori, de la mic la mare, fac agricultură fără irigaţii. De ce? Vă spunem astăzi.
Cale lungă, pe ţeavă veche
Deşi au Siretul aproape, mătcaşii nu pot trage apă din el, din cauză că nu au o aducţiune care să le permită să o facă. În timpul comunismului, s-a construit doar sistemul energofag prin care, până la Matca, se poate aduce apă din Dunăre. De vreme ce România avea bani când a creat sistemul, pe liderii vremii nu i-a interesat să aleagă o soluţie economică. Iar de la comunism încoace nu s-a mai construit, în sistem, nimic de proporţii. Acum, ca şi atunci, ca să ajungă pe câmpurile mătcaşilor, apa de irigat trebuie, mai întâi, trasă din fluviu. Operaţiunea se realizează la SPA Dunăre. De acolo, apa este trimisă către SRP Vânători, unde este pompată la o înălţime de circa 98 de metri. Iar odată ridicată pe treapta superioară de pompare, apa mai are de străbătut circa 80 de kilometri ca să ajungă la Matca. La capăt de linie se află staţia din ferma Agrimat Matca SA, manageriată de inginerul zootehnist Gavrilă Tuchiluş.
„De unul singur, nu mai irig!”
Anul trecut, inginerul Tuchiluş a fost singurul care s-a încumetat să îşi ude parte din cultura de porumb, cu toate că ferma sa se află la asemenea depărtare de Dunăre.
De fapt, potrivit unei discuţii prealabile, mai mulţi fermieri care au câmpuri de la Galaţi până la Matca spuseseră că vor iriga. Dar aproape toţi s-au răzgândit, aşa că, până la urmă, n-au mai udat, în vara lui 2015, decât managerul Agrimat Matca şi încă un fermier mai mic de pe traseu. Viteza de urcare a apei spre Matca a fost de doar 108 metri pe oră. Pierderile au fost enorme, de circa 80 la sută. Va mai iriga, în astfel de condiţii, managerul Gavrilă Tuchiluş şi în acest an?
„Nu. Am irigat anul trecut, cu acele pierderi enorme, pentru a demonstra că se poate uda şi aici, la Matca. Dar n-o voi mai face, în acest an. Şi nu din cauză că n-aş vrea. Eu aş iriga, dar problema este că niciun mic fermier, pe traseul de la Dunăre până la Matca, nu cere apă. Iar de acum, din punctul meu de vedere, este târziu să mai facem planuri şi să învârtim vorbe, pentru irigat în vara lui 2016. Nu vorbeşti despre apă când pârjolul e deja început! Când au de gând să irige, fermierii trebuie să se întâlnească în ianuarie şi să stabilească detaliile: ce instalaţii vor folosi, ce volumul de apă le va fi necesar şi aşa mai departe. Din ianuarie şi până în martie se fac reparaţiile necesare şi se pune totul la punct. Nu poţi să începi acum, în mijlocul verii, să te gândeşti că ai vrea să uzi! Nu aşa se face treaba!”, spune ing. Gavrilă Tuchiluş.
Speranţa e aproape moartă
O aducţiune prin intermediul căreia să ajungă la Matca apa din barajul hidrocentralei de la Movileni ar fi singura soluţie ca mătcaşul să îşi poată uda culturile la un preţ accesibil. Discuţii despre o astfel de aducţiune se poartă de ani buni. Dar lucrurile se tot împotmolesc.
Investiţia ar fi mare, de circa 90 de milioane de lei, potrivit unei estimări a directorului-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, ing. Gheorghe Lefter. Dar nici nu s-a ajuns încă la o discuţie legată de finanţarea construcţiei.
La solicitarea scrisă a "Vieţii libere", ANIF Galaţi ne-a informat că s-a întocmit, până acum, un studiu de prefezabilitate, pentru realizarea acestei aducţiuni. Apoi, „s-a contractat şi elaborat faza de proiectare a studiilor de fezabilitate, dar nu s-au putut obţine cele mai importante avize”. Este vorba, potrivit ANIF, despre „avizul Hidroelectrica SA pentru preluarea debitului şi implicit a volumului de apă din acumularea Movileni, calculat pentru a iriga 14.732 de hectare” şi „avizul de gospodărire a apelor, care este condiţionat de avizul Hidroelectrica SA”. Acum, „se poartă discuţii cu SC Hidroelectrica pentru a se stabili ce volum de apă ar putea fi preluat din acumularea Movileni”. În funcţie de rezultatele discuţiilor se va continua proiectul. Când şi cum anume, nimeni n-ar putea spune.
