La finele lui 2019, prestigioasa revistă "Time" a acordat titlul de persoană a anului adolescentei suedeze Greta Thunberg (17 ani). După ce a decretat ferm Skolstrejk för klimatet (grevă școlară pentru mediu) în august 2018, tânăra nordică a devenit extrem de vocală în ceea ce privește pericolele pentru noua generație reprezentate de încălzirea globală. ”Nu putem continua să trăim ca și când nu ar exista ziua de mâine”, spune Thunberg și dincolo de exagerările adolescentei și de hachițele sale în relația cu mai-marii vremurilor, problema e în fața noastră și nu prea mai poate fi ocolită.
Duminică, 2 februarie 2020, am avut o vreme neașteptat de caldă pentru luna februarie: 16 grade Celsius! La orele prânzului, în Galați, dacă am fi mai avut doar două file de întors în calendar, până în aprilie, nu ar fi fost nicio surpriză. În caz că era vreo excepție, hai, mai treacă meargă, dar iată că am intrat în ultima lună de iarnă și, cel puțin aici în sud-estul țării, mercurul din termometre a cam luat-o razna. După o lună noiembrie 2019 cu tomate încă în pârg, au urmat două luni de iarnă extrem de atipice din punct de vedere meteorologic. De altfel, luna ianuarie a fost cam cea mai caldă în România din ultimii 50-60 de ani. Acest lucru trebuie corelat cu o lipsă masivă a precipitațiilor, iar anii copilăriei cu gerul Bobotezei și cu derdelușurile de la care intrai în casă înghețat bocnă rămân undeva departe în urmă. Acum, nici măcar nu plouă și, dacă ne uităm atent la ce s-a întâmplat în zona Galațiului în ultima lună, regăsim o singură zi când efectiv putem vorbi despre precipitații. O singură zi din 31 înseamnă extrem de puțin și de dăunător solului și agriculturii.
Altfel, pe lista Comisiei Europene, pentru exercițiul financiar 2021-2027 figurează cinci priorități de investiții, accentul fiind pus pe crearea unei Europe mai inteligente și mai verde, fără emisii de carbon, cu investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice. Acestor priorități li se vor aloca 65-85 la sută din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. Provocarea este uriașă pentru România, aici la periferia Uniunii Europene unde preocuparea pentru reducerea noxelor este încă marginală, iar renunțarea treptată la producerea energiei din combustibili fosili reprezintă încă o adevărată necunoscută economică. De făcut faţă secetei din iarna asta, va trebui s-o facem însă, şi repede, când grâul semănat în toamnă nu va creşte cum trebuie.
