Cam alunecoasă, doamna Şuteu? Sigur, ministrul nu putea declara de pildă, în discuţia de la PRO Tv despre starea şi intenţiile Ministerului Culturii, că va profita că acea capodoperă-simbol pentru creaţia românească, Cuminţenia Pământului, oricum n-ar putea fi scoasă din ţară. Sper că nu gândeşte aşa, căci şi nava „Libertatea”, fostul yaht naval regal „Luceafărul”, era în patrimoniu atunci când a fost scoasă „niţel” şi dusă a fost! Doamna n-a ştiut nici cum s-or aduna milioanele de euro, din subscripţie publică, când nu vedem de pildă, pe televiziunea publică, că de aia-i publică, un apel de tipul celui atât de eficient pe vremea lui V. A. Urechia: „Daţi un leu pentru Ateneu!” Şi dacă statuia rămâne, dar într-o colecţie închisă ochiului public?! Poate că-i mai bine că e reţinută doamna ministru Corina Şuteu, oricum mandatul e scurt, poate tace şi face.
Am remarcat totuşi ştirea: oraşele culturale vor avea cinematografe de artă. La Galaţi n-am avut parte niciodată de o Cinematecă, instituţie întotdeauna cu public credincios şi avid, altul decât cel de mall. Necesar într-un oraş, scuzaţi de expresie, cultural. De altfel, nu am încredere că se va realiza promisiunea ministrului privind susţinerea cinematografiei noi, apreciată în Occident. Entuziaşti gălăţeni au realizat un lung metraj cu 2.000 de euro, nu cu milioanele necesare - ce bine-ar prinde ajutorul CNC, de a atrage parteneri într-un acţionariat; deja este o bancă interesată să investească în producţie. Vor fi „fonduri de investiţii, prin intermediul băncilor, să se poată investi bani în filme ca şi cum ai cumpăra acţiuni”, dar nu ne spune cum se va vinde apoi producţia. Cum încearcă să deschidă şi cinematografe, măcar pare o viziune coerentă. Poate ministrul chiar ştie ce spune: fost secretar de stat în ministerul Culturii, Corina Şuteu a fost director al ICR New York, s-a implicat în modificarea Legii Cinematografiei, a lucrat la UNITER şi este recomandată chiar de către ministrul demisionar, debarcat cam brusc. Cu facultate de filologie, cu Mastere Spécialisé Européen en Management des Entreprises Culturelles la Dijon, în ´91, cu experienţă şi în politici UNESCO şi, mi se pare interesant, cu o contribuţie la un studiu despre mobilitatea artiştilor în Europa, a organizat festivaluri de film, a fost în comitetul de conducere al Informal European Theatre Meeting… Păi, de multe ori miniştrii nici nu există, le fac treaba grea secretarii de stat, aşa că acum putem vedea partea nevăzută a icebergului. Mi-a plăcut să aflu şi că oameni pe care i-a “crescut” acum vreo două decenii au ajuns acum să însemne ceva în în ţară şi străinătate, buni să ofere ajutor. Dar poate că ministrul cu mandat prescurtat n-o să apuce să ne dezamăgească acolo unde ne pricepem şi singuri să ne dezamăgim. Notam că vrea să deschidă cinematografe (şi, bănuiesc, interesul nu se va opri doar la săli) exact în „oraşe pilot, în afara de cele declarate capitale culturale europene”, oferind patronajul ministerului în proiecte europene: Brăila, Craiova, Iaşi, Timişoara. Păi, atunci când Brăila s-a agitat pentru titlul de oraş cultural european, noi am zâmbit, iar când brăilenii ne-au poftit să jucăm împreună un astfel de pol cultural, am ridicat din umeri, deşi multe instituţii desfăşoară schimburi. Ca să ajungi sus, trebuie măcar să te ridici de jos! Dar, spre deosebire de Galaţi, Brăila e locuită!
