O galerie a figurilor istorice române, la Universitatea din Cahul
Foto: Didel Bădărău

O galerie a figurilor istorice române, la Universitatea din Cahul
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Marţi, 19 martie, s-a inaugurat „axa Brăila-Galaţi-Cahul”, a anunţat, în aula Universităţii de stat „B.P. Haşdeu”, col. (r). Didel Bădărău, poliţist de frontieră gălăţean în retragere, preşedinte al Asociaţiei Frontiera Gălăţeană.

De ani buni, strângând ban pe ban din propriul buzunar, asociaţia oferă chipuri de voievozi, domni sau regi români, de la intrarea Dunării în ţară şi până sus la cetatea lui Ţepeş, Poenari! Şi în Galaţi, la şcoli şi alte instituţii publice, s-au tot adăugat medalioanele. Marţi, 19 martie, 16 astfel de chipuri, de la Burebista, la Regele Fedinand, au ajuns şi la Cahul, unde au împodobit ceea ce se va chema de acum încolo Holul personalităţilor. Le-a însoţit artistul plastic Mugurel Vrânceanu, profesor la Liceul de Artă Dimitrie Cuclin, autorul medalioanelor arămii.
Elevi şi studenţi au umplut aula, care s-a transformat într-o adevărată sală de colocviu. Multă căldură şi prietenie, emoţie, în sala binecuvântată de arhiereu şi onorată de înalte personalităţi ale culturii, ştiinţei, diplomaţiei şi ale artei militare. 
A fost o acţiune foarte reuşită a Frontierei Gălăţene, alături de Liceul de artă, Poliţia Locală Galaţi, Primăria Oancea şi Primăria Valea Mărului, în parteneriat cu Muzeul Brăilei "Carol I", cu sprijinul Universităţii din Cahul. Manifestarea a purtat titlul „Memoria Chipului: De la Burebista la Ferdinand Întregitorul”. Inaugurarea basoreliefurilor a fost prefaţată de un colocviu. A fost prezentată şi o expoziţie documentară.
Voluntari gălăţeni şi din Republica Moldova au venit „la costum”: dintre toate epocile întruchipate prin ţinute militare minuţios reconstituite şi armamentul aferent, plus steagurile, col. (r.) Adrian Tăbăcaru, de la asociaţiile de voluntari Frontiera Gălăţeană şi Galaţi, oraşul meu, cel care a prezentat în amănunt uniformele, în scurte poveşti cu miez din Istorie, secrete pentru mulţi, a purtat uniforma vechilor grăniceri români de sfârşit de secol XIX, care îşi împărţeau munca de veghetori cu cea de agricultori. Alături i-au stat câţiva gălăţeni: îmbrăcat în soldat roman auxiliar, gălăţeanul Teodor Bolea, din aceeaşi asociaţie şi Lucian Pleşa, de la Asociaţia Tradiţia militară, filiala Galaţi, în costum militar din Primul Război Mondial, Manuel Miron - un oştean de-al lui Ştefan, înzăuat, iar Nelu Stase, de la formaţia de muzică veche Kalofonis, l-a înfăţişat pe generalul Berhelot. Legând rapid o frăţie, studenţii de la Cahul s-au îmbrăcat medieval – Ştefan cel Mare cu doamna, mai modern – Cuza şi Elena Doamna… A fost şi un stegar dac. De la Galaţi, oraşul meu, a fost prezentă vicepreşedinta, prof. Ioana Stoian, şi câteva membre. Tăbăcaru a atras atenţia că nu despre război este vorba în demersul voluntarilor, ci despre necesitatea de a cunoaşte trecutul, spre a nu mai repeta greşelile acestuia!
Nu degeaba a purtat Adrian Tăbăcaru uniformă de grănicer: mulţi dintre membrii Asociaţiei Frontiera Gălăţeană sunt foşti grăniceri, în rezervă.
Au vorbit cu această ocazie, printre altele, prof. univ. dr. habilitat Andrei Popa, rectorul Universităţii cahulene, cercetătorul ştiinţific Costin Croitoru, de la Muzeul Brăilei „Carol I” – care a împărţit vipurilor de faţă câte un tom din „Istoria contemporana ilustrata a romanilor”, scrisă de  basarabeanul Ion Ţurcanu şi scoasă de Editura Istros a muzeului brăilean. Cercetătorul brăilean a moderat, alături de gazdă, prof. univ. dtr. Ion Gheleţchi, care a fost şi oaspete al Galaţiului, col. (r) Didel Bădărău, Preasfinţitul Veniamin Goreanu, episcopul Basarabiei de Sud, viceconsulul Cosmin Ungureanu, de la Consulatul României la Cahul, col. (r) Petrică Hahui, director general al Poliţiei Locale Galaţi, omologul său cahulean, comisar şef Sergiu Costandachi – am fost escirtaţi de o maşină a poliţiei din Cahul. Conf. univ. dr. Sergiu Cornea, rectorul Universităţii din Cahul. Au fost reprezentate la vârf primăriile din Valea Mărului şi din Oancea.

Citit 805 ori Ultima modificare Marți, 26 Martie 2019 18:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.