* Ministerul Educaţiei a verificat respectarea prevederilor legale privind desfăşurarea alegerilor * Din declaraţii, rezultă că noul Senat nu a fost constituit legal * Se aşteaptă o hârtie oficială de la Minister * Alegerile pentru funcţia de rector ar putrea fi decalate * Lista completă a candidaţilor este: Iulian Bârsan, Lucian Georgescu, Nicolae Ioana, Mirela Praisler *
Întregul proces electoral de la Universitatea „Dunărea de Jos” ar putea fi dat peste cap după ce, luni, o echipă formată de doi consilieri din cadrul Corpului de Control al ministrului Educaţiei a venit la Galaţi pentru a verifica legalitatea alegerilor de până acum. Pornit de profesorul Petru Alexe, tăvălugul contestaţiilor, care vizau alegerea profesorului Viorel Mînzu în funcţia de preşedinte al noului Senat, a sfârşit, din câte se pare, cu punerea la zid a procedurii de alegere a senatorilor. Cu alte cuvinte, deşi a atacat în mod special alegerea lui Viorel Mînzu, Petru Alexe a obţinut, după toate probabilităţile, revocarea noului Senat.
Totul depinde de o hârtie
Decizia nu este încă bătută în cuie, pentru că totul depinde de probabila notă de constatare care va urma controlului de luni. Câtă vreme noul Senat ar putea fi istorie la nici o lună de la înfiinţare, aproape că nici nu mai contează că, taman în timpul controlului, contestatarii lui Viorel Mînzu obţinuseră demisia acestuia din funcţia de preşedinte al Senatului.
„Corpul de control al Ministrului a verificat, citez, respectarea prevederilor legale privind desfăşurarea alegerilor în structurile şi funcţiile de conducere din Universitatea «Dunărea de Jos» pentru mandatul 2012-2016. Am crezut că este vorba despre alegerea mea ca preşedinte al Senatului, motiv pentru care mi-am şi scris demisia din această funcţie chiar în timpul controlului. Cu demisia mea am crezut că voi dezamorsa situaţia. Dar nu s-au mulţumit cu asta şi ne-au cerut, verbal, nici mai mult, nici mai puţin decât refacerea alegerilor pentru componenţa Senatului”, a declarat, ieri, rectorul Viorel Mînzu.
Decizia de reluare a alegerilor aparţine vechiului Senat
Acesta a precizat, însă, că nu poate să provoace refacerea alegerilor pentru Senat, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate fi luată decât de fostul Senat, dizolvat la mijlocul lui decembrie. „Senatul vechi este cel care poate să decidă reluarea alegerilor, însă nu pe simple vorbe ale unei comisii de control. Avem nevoie de o hârtie oficială, o notă constatativă, care să funcţioneze ca o plângere prealabilă, în care să ni se ofere o motivaţie. Să ni se spună care sunt prevederile legale încălcate”, a mai spus Viorel Mînzu. Aşadar, totul depinde de o notă oficială care să sintetizeze rezultatele controlului. Notă care, potrivit rectorului Viorel Mînzu, ar trebui să vină cel târziu până la sfârşitul săptămânii.
„O eventuală plângere prealabilă cu privire la alegerea Senatului nu poate fi făcută după mai mult de 30 de zile de la înfiinţarea acestuia. Având în vedere că nou Senat a fost înfiinţat pe 15 decembrie, o eventuală contestare trebuie să aibă loc până pe 15 ianuarie. Orice plângere ulterioară nu mai poate fi luată în considerare. Este şi motivul pentru care am cerut Ministerului să clarifice cât mai repede acest aspect. Să ştim şi noi ce avem de făcut”, a mai spus actualul rector. Viorel Mînzu pare, însă, convins că alegerile pentru Senat nu se vor reface. „Nici nu cred că vor trimite vreo notă constatativă. Cred că au încercat doar să pună presiune pe noi. Să ne determine să luăm noi decizia de a relua alegerile pentru Senat. Nu putem face asta, aşteptăm o notă oficială”, a punctat Viorel Mînzu.
E nevoie rapid de o clarificare
O limpezire a situaţiei este mai mult decât necesară cu cât peste numai zece zile ar trebui să aibă loc alegerea noului rector. Iar dintre cei aproximativ 700 de alegători trebuie să facă parte şi studenţii senatori. Or, în condiţiile în care existenţa noului Senat este în dubii, nu se ştie exact cine sunt electorii. Imposibil în actualele condiţii.
Din păcate, din toată această poveste a contestaţiilor şi a posibilei decalări a alegerilor lispeşte chiar elementul esenţial: motivaţia pentru care alegerile la Senat ar trebui reluate. Principalul contestatar al lui Viorel Mînzu, profesorul Petru Alexe, cel care a şi făcut sesizarea care a determinat vizita Corpului de Control al ministrului, are o serie de argumente, dar spune că nu cunoaşte motivaţia comisiei. „Au fost mai multe neregului. Un fapt ar fi faptul că pe buletinul de vot pentru componenţa Senatului era necesar ca alegătorul să scrie DA sau NU. Or asta înseamnă deconspirare olografică, ilegală în condiţiile în care votul este secret. Apoi, pe buletinul de vot s-au inversat locurile între un senator titluar şi unul aflat în rezervă. După ce toată lumea a votat această variantă, la rezultat a apărut invers, adică aşa cum se hotărâse în cadrul departamentului. Din punct de vedere tehnic, rezultatul alegerilor este nul dacă una apare pe buletinul de vot şi altceva se tipăreşte în documentul care cuprinde rezultatul oficial”, susţine profesorul Petru Alexe. Acesta recunoaşte că a fost vorba despre o eroare remediată, dar precizează că este un motiv temeinic pentru contestarea scrutinului. „A fost vorba despre remedierea unei greşeli, e drept, dar trebuia remediată legal. Dacă schimbi rezultatul votului, votul este nul”, argumentează Petru Alexe.
Petru Alexe, al patrulea mandat de senator. Legea permite trei
Şi ar mai fi o motivaţie, pe care decanul de la „Ingineria Alimentelor” a enunţat-o, dar a şi nuanţat-o: Faptul că în noul Senat sunt mai multe cadre didactice aflate la cel de-al patrulea mandat de senator. Lucru interzis de actuala Lege a Educaţiei („Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori” – art. 213, alin. 4). „Din punctul meu de vedere, este neconstituţională această prevedere din lege. Oricum, e interpretabil pentru că nu ştiu dacă se poate aplica retroactiv. Cred că mandatele ar trebui numărate de acum încolo”, a declarat Petru Alexe, care s-ar afla, în actuala legislatură, la cel de-al patrulea mandat. De altfel, Petru Alexe nu este singurul în această situaţie. Motivul pare a fi suficient pentru ca Ministerul Educaţiei să nu fie de acord cu alegerea actualului Senat, cu atât mai mult cu cât, dintr-un motiv similar, Viorel Mînzu nu mai poate candida la un nou mandat de rector („Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată” - art. 213, alin. 7). Lucru pentru care Ministerul deja a intervenit printr-o notă oficială. O va face şi pentru senatorii care au depăşit limita maximă admisă de lege?
Dincolo de toate aceste aspecte, ar mai fi de luat în calcul şi o posibilă încercare de politizare a luptei electorale din Universitate, având în vedere faptul că Petru Alexe este consilier local din partea aceluiaşi partid care l-a pus în funcţie pe ministrul Educaţiei, respectiv PDL. Petru Alexe a negat vehement această variantă. „Nu este vorba despre nicio imixtiune politică. Legea nu are culoare politică”, a declarat ferm Petru Alexe. Şi întreaga lume academică gălăţeană speră ca aceste cuvinte să fie respectate întocmai. Pentru că dincolo de dispute electorale, pe programe, pe idei, dincolo de dispute ideologice în care să primeze puterea argumentului, politica ar trebui să nu îşi găsească locul în spaţiul academic. Totul pentru credibilitatea spaţiului universitar.
Ci ne va fi noul rector? Patru candidaţi înscrişi oficial
În cursa pentru fotoliul de rector al Universităţii „Dunărea de Jos” s-au înscris, oficial, patru cadre didactice: în ordine alfabetică, profesorii Iulian Bârsan, Lucian Georgescu, Nicolae Ioana, Mirela Praisler. Având în vedere că este vorba despre un proces electoral mai amplu, la care vor participa toate cadrele didactice titulare din universitate (aproape 700 de persoane) „Viaţa liberă” va face, în ziarul de mâine, o prezentare echidistantă a tuturor celor patru. De asemenea, pentru a stimula dezbaterea de proiecte, programe şi idei, îi vom invita pe fiecare dintre candidaţi să ne explice, în cadrul unor interviuri, care sunt atuurile lor şi care sunt motivele pentru care ar trebui să câştige alegerile.
Îi rugăm pe cititorii noştri să comenteze în acord cu subiectul despre care fac vorbire. Asta înseamnă că ne aşteptăm la o dezbatere reală, în care să primeze ideile, nu injuriile sau atacurile la persoană. Dincolo de preferinţe şi antipatii, mediul academic gălăţean trebuie să primească respectul cuvenit. Astfel, comentariile de la textele despre alegerile de la „Dunărea de Jos” vor fi atent monitorizate şi vor fi eliminate toate cele care nu corespund unui nivel decent. Măcar ca exerciţiu de eleganţă. Vă mulţumim.
