* ISS şi ASPJ n-au fost „capacitate” * Unul dintre cei mai toxici compuşi chimici fabricaţi de om * Peste o anumită concentraţie, poate provoca depresie tulburări hormonale, cancer *
Implicarea Direcţiei Judeţene Sanitare Veterinare în „criza cărnii contaminate cu dioxină ” din care cantităţi semnificative au ajuns şi în galantarele unor hypermarketuri din urbea noastră şi implicit şi în frigiderele gălăţenilor, este cât se poate de normală. Nu se poate face aceeaşi apreciere şi despre pasivitatea Inspecţiei Sanitare de Stat şi a Departamentului Sănătate Publică (fosta Medicină Preventivă) din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică. Spre deosebire de DSV, nici una dintre aceste instituţii nu a fost capacitată „de la centru”, prin „Sistemul rapid de alertă”, pentru a se implica în activitatea de control şi de prevenire a populaţiei cu privire la riscurile consumării de carne contaminată. Greu de înţeles de ce.
Prin urmare, nu ne-a rămas decât să ne documentăm din alte surse cu privire la nocivitatea dioxinei. Nu cu scopul de a induce panică, ci pur şi simplu pentru a-i informa şi preveni pe cititorii noştri.
Despre această substanţă toxică, mulţi dintre noi au mai auzit pomenindu-se în scandalul iaurtului îngroşat cu gumă guar contaminată cu dioxină, cu ocazia tentativei de asasinat asupra actualului preşedinte ucrainean Victor Iuşcenco, sau cu prilejul exploziei de la combinatul chimic Seveso din Italia, în urma căreia vreme de trei decenii s-au înregistrat mii de cazuri de cancer.
Dioxina „Seveso” este considerată unul dintre cei mai toxici compuşi fabricaţi de om şi face parte din categoria poluanţilor organici persistenţi (POP), deoarece se păstrează în mediul înconjurator, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a cauza efecte adeverse grave asupra sănătăţii umane şi mediului. Un aspect unic al POP este că aceştia pătrund în lanţul alimentar uman, având inclusiv posibilitatea de a trece de la mamă la copil prin placentă şi prin laptele matern.
În mod firesc, primul specialist consultat cu privire la riscurile consumului de carne contaminată cu dioxină a fost Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (cel care are meritul de a ne fi avertizat cu privire la pericolul utilizării fără discernământ a aditivilor alimentari). Potrivit renumitului specialist, dioxina ingerată (nu doar odată cu carne din lotul contaminat), ci şi din multe alte alimente care conţin dioxină în cantităţi infime, se acumulează în ţesutul adipos şi atunci când depăşeşte un anumit prag de concentraţie pe kilogram/corp poate produce tulburări comportamentale (în special depresie, tulburări hormonale şi diverse forme de cancer).
Prof. dr. Mencinicopschi afirmă că doza zilnică de dioxină ce poate fi tolerată de organismul uman este de 1 picogram pe kilogram corp. Dizolvată în grăsime, substanţa afectează în primul rând activitatea cerebrală. Ingestia dioxinei de către femeile însărcinate poate provoaca malformaţii ale fătului. Acumulată în ţesutul adipos, aceasta poate rămâne inactivă până când la un moment dat persoana respectivă începe să slăbească brusc, iar prin topirea stratului de grăsime, substanţa este eliberată în sânge provocând intoxicarea.
În România nu există niciun laborator de analize medicale capabil să detecteze prezenţa dioxinei în ţesuturi ale corpului uman sau în sânge. În orice caz, ceea ce trebuie reţinut este faptul că, pentru atingerea dozei toxice cu efecte secundare evidente, o persoană ar trebui să consume o cantitate foarte mare de carne sau mezeluri contaminate cu dioxină. Ca atare nu se justifică nici panica (în cazul celor care au mâncat kaizerul contaminat), dar nici indiferenţa ostentativă.
