Galaţiul nu mai este un oraş care să exceleze atunci când vine vorba despre industrie. De turism nu a încăput niciodată discuţie, deşi suntem înfipţi în malul Dunării şi există resurse pentru asta. N-avem aeroport, nu avem nici drumuri, iar vornicii locului n-au reuşit ori n-au vrut să atragă cine ştie ce investiţii care să genereze locuri de muncă şi venituri la buget. Suntem campioni la şomaj, iar la capitolul poluare ţintim primele locuri. Personalităţile cu adevărat importante care să facă cinste oraşului pot fi numărate pe degete. Avem însă toate motivele să ne întristăm când ni se desfăşoară dinainte o alee a celebrităţilor controversate şi care ne-au făcut să batem pasul pe loc în ultimii 20 de ani. Cam asta am "exportat" până acum, iar România recunoaşte Galaţiul ca fiind locul de baştină al arestatului Mihail Boldea, fieful ancestralului baron Eugen Durbacă, terenul de joacă al bursierului Cătălin Chelu sau locul de obârşie al lui Maricel Păcuraru, un ospătar cu afaceri care miros penal de la o... Poştă. Poşta Română. Un veritabil careu de aşi al tristelor figuri.
EUGEN DURBACĂ
... şi turismul politic
A început să fie cunoscut ca director la IUG - Întreprindea de Utilaj Greu pentru Construcţii Siderurgice, unde s-a pricopsit cu apelativul "Giani Dungă". Funcţia de şef de întreprindere l-a azvârlit în cohorta activiştilor PCR din local. După '89, Durbacă a plonjat în politica democratică şi a ales PSM pentru a se manifesta eficient. Şi a reuşit, câştigând primul său mandat de primar. Apele politice s-au tulburat ulterior şi l-au trimis pe Durbacă cu tot cu corabie la PDSR, apoi la PDAR, partid de care s-a rupt pentru a conduce filiala locală a ApR. Din structura politică a lui Meleşcanu, Durbacă a acostat la PD, unde a fost şef al organizaţiei municipale. Nu a zăbovit prea mult nici aici, plecând cu mai bine de jumătate din organizaţie la PUR, devenit apoi PC, unde îşi desfăşoară şi astăzi activitatea. Sinuosul său periplu politic l-a ţinut permanent pe prima scenă politică locală. A fost primar pentru două mandate consecutive, preşedinte la Consiliul Judeţului şi vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii în ultimele două legislaturi, iar acum ţinteşte un al treilea mandat similar.
... şi Boldea
Numele lui Durbacă este asociat într-una dintre afacerile orchestrate de către Mihail Boldea, ajuns în arest după ce a fost acuzat de grave infracţiuni. Este vorba despre dosarul "Aviasan", referitor la vânzarea unui teren de 40 de hectare care aparţinea bazei aeriene de la ieşirea din Galaţi spre Vânători. De fapt, în acest dosar apare Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbacă, implicat în tranzacţiile cu terenuri din acea zonă. Nu este însă singurul caz în care apar atât un membru al familiei Durbacă, cât şi Boldea.
În toamna anului trecut, poliţiştii confiscau 18 kilograme de aur din bijuteriile "Milano Gold" din Galaţi, la care era asociată una dintre firmele lui Cristofor Durbacă, fiul liderului PC Galaţi, alături un partener turc, Kavak Nemecttin. Motivul confiscării era acela că unităţile respective comercializau bijuterii care purtau mărci falsificate. Boldea a fost avocatul care a apărat cauza lui Durbacă-fiul, susţinând că percheziţiile poliţiştilor la magazinele de bijuterii au fost ilegale.
... şi sturionii
La începutul anului, Cristofor Durbacă şi-a anunţat intenţia de a înfiinţa o fermă de creştere a sturionilor şi o fabrică de prelucrare a peştelui şi a produselor din peşte. Printr-o minune neclară, la scurt timp, Consiliul Judeţului Galaţi, unde Eugen Durbacă era vicepreşedinte, a adoptat o hotărâre privind accesarea fondurilor europene pentru promovarea consumului de peşte în regiunea de sud-est.
Proiectul ar urma să aibă o valoare de 1,56 milioane lei, din care 1,25 de milioane ar putea reprezenta fonduri europene nerambursabile. În cazul în care s-ar obţine această finanţare, CJ Galaţi ar trebui să aloce 302.052 de lei (cofinanţare) pentru asigurarea cheltuielilor neeligibile, după cum am consemnat în trecut în paginile "Vieţii libere".
CĂTĂLIN CHELU
... şi joaca la bursă
Personajul despre care vorbim a fost unul cunoscut în Galaţi, în primii ani de după Revoluţie. A pornit afacerile cu o firmă de cablu, prima din Galaţi. Pe lângă această firmă a deschis şi o televiziune locală. Câţiva ani mai târziu descoperă piaţa de capital şi devine cel mai mare jucător pe bursă. Are o ascensiune rapidă cumpărând şi vânzând acţiuni. Intră astfel în posesia unor societăţi importante din Galaţi la vremea respectivă şi se extinde apoi prin aceleaşi mijloace în întreaga ţară. În câţiva ani intră în topul celor mai bogaţi 300 de români.
... şi domnu' chestor
În anul 2010, Chelu este însă reţinut şi arestat, fiind acuzat de într-un dosar privind tentativa de mituire a secretarului de stat în MAI Dan Valentin Fătuloiu. Aflam atunci faptul că afaceristul fusese cercetat în 48 de dosare, aflate în lucru la unităţi de poliţie şi de parchet, trei dintre acestea fiind instrumentate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru infracţiuni la legea pieţei de capital, evaziune fiscală şi spălare de bani. Informaţii oferite de către anchetatori arată că după cazul "Mită la MAI" acesta ar fi folosit violenţa şi ar fi încercat intimidarea celor care conduceau societăţi pe acţiuni, pentru a putea intra în posesia pachetelor majoritare. În unele dintre cazuri, scopul acestuia ar fi fost falimentarea societăţilor şi valorificarea terenurilor pe care unităţile respective le deţineau.
MARICEL PĂCURARU
... şi turmele de mioare
O figură extrem de proeminentă în Galaţi în primii ani de după Revoluţie, Păcuraru a reprezentat tipul personajului descurcăreţ. Extrem de descurcăreţ. Născut în familia unui cioban din localitatea Vânători, din apropiere de Galaţi, a intrat în afaceri la 25 de ani, după ce a fost mai întâi ospătar. Încearcă fără prea mare succes câteva afaceri prin Constanţa, se întoarce apoi la Galaţi, unde îşi creează un mic imperiu - benzinării, magazine, afaceri cu tablă de la combinatul siderurgic.
... şi creditele
În 1996 ia un credit de la Banca Internaţională a Religiilor de peste 1,5 milioane de dolari, bani care nu ar mai mai fost daţi înapoi niciodată. Pe lista băncilor dispărute de la care Păcuraru ar fi obţinut împrumuturi mari se numără şi Bankcoop, cu cinci miliarde de lei vechi şi Dacia Felix, cu două miliarde de lei vechi.
... şi vizitele la răcoare
În iulie 1996, Maricel Păcuraru, preşedinte al grupului de firme MHC, a fost arestat pentru bancrută frauduloasă, fals şi uz de fals. El a fost învinuit că ar fi ştampilat în alb un chitanţier cu ştampila Parohiei Timişoara, pentru a acoperi un prejudiciu de 600 de milioane de lei adus holdingului său. O lună mai târziu, Păcuraru a fost pus în libertate, în urma unei decizii a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti. Maricel Păcuraru mai fusese condamnat şi în 1992, când a primit zece ani de închisoare pentru înşelăciune, însă a fost eliberat după nouă luni, deoarece Curtea de Apel i-a schimbat încadrarea juridică, dispunând cinci luni de închisoare. Afacerile controversate au continuat, însă, iar numele sau a apărut în noi dosare de infracţiuni economice, fals intelectual şi înşelăciune.
... şi Poşta Română
De departe, una dintre cele mai controversate relaţii de afaceri dezvoltate de firmele lui Păcuraru a fost cea legată de contractele cu Poşta Română şi de încercarea de privatizare a Poştei. Păcuraru a fost acuzat de procurorii DNA de comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi spălare de bani. Acuzaţiile erau legate de încheierea unor poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri precum accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele fuseseră încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi mai multe firme de asigurare, prin intermediari, cu încălcarea regulamentelor Poştei şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă, producându-se astfel un prejudiciu de peste patru milioane de euro.
Numele Păcuraru apare şi în cazul tentativei de privatizare a Poştei Române în anul 2006. De fapt, aici s-a încercat preluarea controlului acţiunilor la care aveau dreptul angajaţii Poştei, precum şi restructurarea prin externalizare a unor servicii din cadrul Companiei.
În luna mai a acestui an, Păcuraru a fost condamnat de către Tribunalul Bucureşti la opt ani de închisoare cu executare. Alături de Păcuraru, fostul director general al Companiei Poşta Română, Toader Mihai, a primit o pedeapsă de şase ani de închisoare cu executare, în dosarul poliţelor de asigurare pentru angajaţi, dar şi alte persoane care au participat la această "afacere".
MIHAIL BOLDEA
... şi-atât
Despre "copilul minune" al Baroului Galaţi şi deputatul cu sete nestăpânită de afirmare publică au curs râuri de cerneală, iar potopul nu a fost încă stăvilit. Mihail Boldea este acum poate cel mai cunoscut personaj din Galaţi, după ce întreaga ţara a văzut ceea ce în Galaţi era vizibil cu ochiul liber de câţiva ani încoace. Într-un fel, acesta şi-a văzut visul cu ochii, ajungând să fie atât de cunoscut încât numele său a fost pe buzele tuturor românilor preţ de câteva zile. Felul în care şi-a câştigat însă celebritatea a presupus şi trimiterea lui după gratii. Vom spune pe scurt că procurorii gălăţeni de la DIICOT l-au învinuit de constituirea unui grup organizat prin care ar fi dat mai multe tunuri imobiliare, dar şi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, urmare a faptului că ar fi încercat să dea o ţeapă de un milion de euro firmei Arcada. Odată cu el au picat şi alte nume, iar dosarul a fost trimis recent în instanţă.
