După ce, anul trecut, numele lui Constantin Frosin circula prin librăriile din Franţa cu o traducere din povestirile şi nuvelele lui I. L. Caragiale, apărută la Editions Aparis-Edifree din Paris, la începutul lui  2010 gălăţeanul vine, tot în Franţa, cu „L’autre Cioran (Cioran leve le masque)”, o reformulare a unei idei din teza sa de doctorat, publicată direct în franceză, la Editura L’Harmattan. Nu stă la îndemâna oricui să apară în fiecare an cu o carte la Paris, ...

Întrunire de gală la Salonul literar „Axis libri”, de joi, 20 mai, cu scriitorul Nicolae-Paul Mihail, purtând cu o incredibilă dezinvoltură cei 87de ani de viaţă, cu o ţinută ireproşabilă, la papion,  şi în mână cu „Trandafirul galben”, proaspăt tipărit de editura bibliotecii „V. A. Urechia”. Lipseau Florin Piersic şi Marga Barbu, Mărgelatu şi Agatha Slătineanu, principalele personaje ale romanului de acţiune apărut după ce filmul a bătut literatura, la Gala ...

A fost, pe 13 mai, a 13-a carte ieşită sub auspiciile tinerei edituri „Axis libri” prezentată în salonul literar cu aceeaşi denumire al Bibliotecii „V.A. Urechia”. „Povestiri despre demonul politic”, de Ion Cordoneanu, este volumul şi, alături de el, un altul, de istorie, „Ţara Moldovei în timpul lui Ştefan Tomşa al II-lea”, de Aurel Iacob. Tematici deosebite, dar autori cu aceeaşi apartenenţă: profesori universitari la Catedra de Istorie Filosofie şi Teologie, Uni ...

Pe coperta a IV-a a numărului 167 al revistei „Porto-Franco” este consemnată împlinirea a 20 de ani de fiinţare, amintindu-se şi prima redacţie de atunci – Ion Chiric, Radu Macovei, Th. Parapiru, Constantin Vremuleţ şi Sterian Vicol – iniţiatorul sau „naşul”, cum zice actualul redactor şef (de 10 ani), poetul  Sterian Vicol, fiind Radu Macovei. Este, desigur, o mare împlinire, revista „Porto-Franco” fiind bine cunoscută şi apreciată în ţară şi, în plus, singu ...

Numărul 123 al revistei „Dominus” este deschis de editorialul lui Ivan Ivamplie „Valurile tranziţiei” şi se închide cu episodul  V din serialul profesorului Constantin Ardeleanu, „Noi mărturii documentare şi istoriografice privind trecutul oraşului Galaţi”. Dacă  Dan Bistricean  anunţă cum „La Brăila restructurările au început cu…  un scriitor”, Th. Parapiru exclamă, la rubrica sa  de la pagina 3, „Doamne, odihneşte-i pe învingători!”. „Extremistul ...

Reluate după o întrerupere de două săptămâni, serile Salonului literar „Axis libri” al Bibliotecii „V. A. Urechia”  au programat pentru joi, 6 mai,  două subiecte aparent fără nicio legătură, dar care au dovedit că se pot intersecta pe alocuri: Panait Istrati şi sărbătorile de 9 mai ale românilor şi europenilor, Ziua Independenţei, Ziua Victoriei împotriva fascismului şi Ziua Europei. Mai întâi, Letiţia Buruiană, directorul adjunct al instituţiei, a vorbit desp ...

În numărul 99, de mai, revista „Dunărea de Jos” dezbate o problemă arzătoare la ordinea de elită a lunii şi anume  „Nemo/aristos”, la care este servit ca  promotor  John Fowles, cel care a definit cele două concepte.  Singurul care răspunde cu o exegeză personală este Constantin Frosin. Un eseu pe marginea sintagmei  „Fericiţi cei săraci cu duhul” propune George Lateş în articolul cu acelaşi titlu, iar Ana-Maria Toader semnează articolul  „Recunoştinţa”. ...

Se poate spune că după apariţia cărţii lui A. G. Secară „Scriitori gălăţeni pe înţelesul tuturor”, literatura din sudul Moldovei nu mai poate fi ca înainte, în sensul că ea a fost deja definită şi că va putea fi înţeleasă mai altfel, nu tocmai „pe înţelesul tuturor”, ci mai degrabă pe cel al unui veritabil, chiar dacă foarte tânăr, critic literar.  De la început, trebuie menţionat că este vorba numai de (câţiva) scriitori şi nu de (toţi) scriitorii şi c ...

În numărul 6, din primul trimestru, revista Liceului Teoretic „Emil Racoviţă” din Galaţi, „Confluenţe”, consemnează prima distincţie obţinută de tânăra  publicaţie şi de coordonatorul ei, prof. Viorel Dinescu, în întrecerea naţională între revistele şcolare, premiul I obţinut, anul trecut, la Focşani. Iar conţinutul acestui nou număr, confirmă şi promite. Se începe cu Eminescu (se publică o mărturie a lui Alexandru Vlahuţă despre marele poet)  şi se term ...

Constantin Frosin este oricând acasă în Franţa şi întotdeauna apreciat acolo. Ceea ce nu se întâmplă (încă) la el acasă şi în România. Din motive care ţin de mister şi inexplicabil, dacă nu cumva de absurd… Adevărul este că, în aceste vremuri, ceea ce face Constantin Frosin nu reprezintă o ştire care să spargă pagina întâi a ziarelor sau ecranul televiziunilor comerciale. Anul trecut, traducătorul, scriitorul şi universitarul Constantin Frosin a primit din partea u ...