Bogdan Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei "Galaţi, oraşul meu", unul dintre cele mai tinere ONG-uri de la malul Dunării, dar deja apreciat şi activ, a acceptat să ne ofere un scurt interviu. Ce îşi propune asociaţia pe care o conduce, dar şi cum vor reuşi membrii săi să trezească spiritul civic la malul Dunării sunt doar câteva dintre temele dezbătute cu reprezentantul societăţii civile.
- În Galaţi, ca şi în multe alte oraşe din ţară, nu există o voce a societăţii civile. Avem, însă, exemplul statelor civilizate, în care societatea civilă chiar reprezintă o forţă. De ce suntem atât de dezbinaţi?
- Am devenit dezbinaţi pentru că am fost modelaţi în acest sens. Oamenii sunt mult mai uşor de manipulat când sunt dezbinaţi, când nu mai există unitate de idei şi de acţiuni.
Societatea civilă nu se implică, fiindcă nu suntem educaţi în spirit civic, aproape că nu avem opinie, nu ştim să ne susţinem ideile. Ne luptăm numai pentru interesele proprii, nu şi pentru cele ale comunităţii.
Voluntariatul este, deocamdată, în fază incipientă, de aceea noi, ca asociaţie, dorim să-i implicăm pe tineri în diferite activităţi, să-i obişnuim cu participarea la acţiuni diverse, să creăm o punte între generaţia tânără şi cea vârstnică. Îi pot asigura pe gălăţeni că suntem apolitici, ca nu suntem susţinuţi de nicio forţă politică, că vrem să rămânem echidistanţi, demni, dorindu-ne astfel să câştigăm încrederea oamenilor şi să le reprezentăm cu cinste interesele.
- Când şi cum s-a născut ideea creării acestei asociaţii? Ce fel de oameni aveţi în spatele dumneavoastră?
- Totul a început în 2011. Nu o să vă vină să credeţi: cu un profil de Facebook, intitulat „Blocul Ţiglina”. Acolo am încercat să promovez oraşul, postând tot felul de imagini, cărţi poştale, pe care le găseam pe net cu Galaţiul vechi şi din perioada comunistă. S-a bucurat de un succes extraordinar.
Ulterior, i-am cunoscut pe colecţionari, posesorii acelor cărţi poştale pe care le găseam piratate pe internet şi am organizat, în septembrie 2012, prima expoziţie, în aer liber, la foişorul de metal de pe faleză, acum reabilitat de noi, intitulată „Galaţii amintirilor noastre”, expoziţie care mi-a rămas în suflet. Probabil şi pentru că a fost prima de acest gen.
Au urmat alte şapte în decursul timpului - "Galaţii, atunci şi acum", "Parfumul parcurilor gălăţene ieri şi azi", "Memoria Dunării la Galaţi", "La pas pe Domnească", "Ţiglina Premium", "Memoria Aviaţiei Române" şi "Patrimoniul Renascentist în Romania". I-aş aminti, însă, pe colecţionari, fiind adevăratele comori ale oraşului nostru: Alexandra Munteanu, Ilie Negrea, George Milea, Costel V. Gheorghiu, Iulian Panait, Florenţiu Valentin Tanascov şi Fernandel Macri.
CITEŞTE ŞI: Campanie VL "Comori de patrimoniu": Celebra MIŢA BICICLISTA a avut casă în Galaţi
Acest grup, format din colecţionari, fotografi, jurnalişti, consilieri în domeniul cultural, directori ai muzeelor gălăţene, profesori, dar şi poliţişti a fost nucleul de bază.
- Ce urmează după dezbaterea dedicată consolidării Falezei Dunării, desfăşurată săptămâna trecută? Ce alte obiective şi proiecte v-aţi propus?
- Ne dorim foarte mult să participăm la dezbaterile publice şi mesele rotunde organizate de Primărie şi Consiliul Local, să venim cu agenda noastră de priorităţi, iar priorităţile Primăriei şi ale Consiliului Local să se plieze pe agenda noastră şi, în sfârşit, să existe o conlucrare şi o colaborare între societatea civilă şi organele administraţiei publice locale. Nu văd altă variantă prin care acest oraş, pe care îl iubim şi în care trăim, să se poată dezvolta.
Un alt obiectiv constă în susţinerea iniţiativelor şi desfăşurarea de acţiuni pentru reabilitarea imobilelor cu valoare istorică, a monumentelor arhitectonice şi a fostelor zone de promenadă - strada Domnească, parcurile vechi din Galaţi. În acest sens, vom organiza, la sfârşitul lunii noiembrie, o expoziţie - dezbatere publică pe această temă. Clădirile istorice se degradează de la o zi la alta, trebuie puse în valoare şi transformate în obiective turistice, cum face Brăila, de exemplu, ţinând cont că un obiectiv important pe care îl susţinem este şi promovarea culturală şi turistică a acestui oraş. Să nu uităm că este un oraş port, iar noi nu profităm deloc de ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu.
Printre obiectivele noastre se mai numără şi închirirea unor imobile în care funcţionau cinematografe, reabilitarea şi modernizarea lor şi readucerea acestora în circuitul cultural cu statut de cinematograf, modernizarea Grădinii de Vară "Central" şi organizarea aici de festivaluri de film, concerte, seri culturale, pe perioada verii. Reabilitarea şi modernizarea cartierelor cu vechime, a complexurilor din cadrul acestora - Ţiglina, Francezi, care s-a transformat într-un adevărat focar de infecţie, şi nu numai, sistematizarea Inelului de rocadă şi modernizarea Parcului "Coposu", precum şi a zonei adiacente, reconstrucţia, reabilitarea Plajei "Dunărea". Am putea organiza un festival al bragăi în Galaţi, dar şi multe altele.
Gălăţenii nu trebuie să îşi piardă speranţa. Avem nevoie de susţinerea lor, cu toţii trebuie să ne aducem aportul la transformarea oraşului într-unul aşa cum ni-l dorim, modern, civilizat şi cu perspective economice, culturale şi turistice.
Cine este Bogdan Radu Brînzan
Preşedintele Asociaţiei "Galaţi, oraşul meu" s-a născut pe data de 15 aprilie 1970 şi este căsătorit. Bogdan Radu Brînzan activează ca ofiţer în cadrul Poliţiei de Frontieră Galaţi, încă din anul 2005, iar înainte de a purta uniformă a fost asistent de farmacie.
