Mega-hidrocentrala de pe fluviul Yangtze din China a înghiţit aproximativ 30 de miliarde de dolari, fiind un proiect gigant prin care chinezii vor să-şi acopere o parte din nevoia de energie electrică. Lăsând la o parte toate beneficiile (centrala este capabilă să genereze peste 22 de mii de megawaţi de energie – cât 15 reactoare nucleare, fără a lăsa în urmă deşeuri radioactive), mulţi specialişti susţin că efectele ar putea fi catastrofale din cauza marimii lacului de acumulare. Cu toate astea, cât de mult ar trebui să se alarmaze populaţia lumii?
Despre barajul „Trei Chei”
Ideea de a construi un mega-baraj pe fluviul Yangtze datează încă din 1919. În 1932, chinezii au demarat faza de proiectare a barajului, dar din cauza conflictului cu japonezii lucrările nu au înaintat în niciun fel. 12 ani mai târziu, un inginer american a realizat primele planuri ale viitoarei hidrocentrale, dar iarăşi, nimic nu s-a concretizat cu toate că peste 50 de ingineri chinezi au mers la specializare în America. În 1949, o dată cu venirea la putere a tiranului Mao Zedong, situaţia părea favorabilă în ceea ce priveşte proiectul, dar iarăşi, din cauza mai multor factori, lucrările n-au început. Abia în 1992 proiectul a fost aprobat, construcţia începând pe 14 decembrie 1994. Barajul trebuia să fie gata în 2009, cel târziu, dar pe parcurs au mai fost adăugate şase turbine suplimentare, astfel că finalizarea proiectului a avut loc abia pe 4 iulie 2012. Lacul de acumulare din spatele barajului a făcut ca 42 de miliarde de tone de apă să staţioneze la 175 de metri deasupra nivelului mării.
De unde vin criticile
Oamenii de ştiinţă susţin că ridicarea unui volum atât de mare de apă la 175 de metri deasupra nivelului mării afectează mişcarea de rotaţie a Pământului, lucru care ar putea da naştere la mişcări seismice şi alte catastrofe naturale. Totuşi, omenirea nu ar trebui să intre în panică.
Pare oarecum greu de crezut că o construcţie făcută de om poate afecta mişcarea de rotaţie a întregii planete, dar totul este adevărat datorită fenomenului fizic numit moment de inerţie. Pentru a înţelege principiul trebuie doar să ne aducem aminte cu un patinator artistic îşi apropie braţele de corp pentru a se putea roti mai rapid; practic, cu cât o masă este mai departe de axa de rotaţie a corpului, cu atât viteza de rotire va fi mai mică.
Revenind la date ştiinţifice, mega-hidrocentrala de pe fluviul Yangtze din China a încetinit mişcarea de rotaţie a Pământului, conform cercetătorilor de la NASA, astfel că ziua este mai lungă cu 0,06 microsecunde. De-asemenea, datorită masei uriaşe a lacului de acumulare, Pământul este acum relativ mai plat la Poli şi mai bombat la Ecuator. Tot ca un efect al construcţiei, poziţia polilor s-a deplasat cu doi centimetri.
Deşi efectele sunt complet neglijabile şi omenirea nu are motive să se teamă, probabil ar trebui să ne întrebăm: unde e limita şi când ne oprim?
