Sunt convins că team-buildingurile confecţionate pe meleagurile republicii sunt aiurea-n metrou: se toacă gologani în vânt pentru nişte partide de tăvăleală, crăpelniţă, alcoolizare şi pentru nişte şedinţe-anestezie. Evident, există şi excepţii, iar la final de an, când contabilitatea trage ca din tun cea mai severă linie, identificăm firmele care s-au antrenat pe bune la mare şi la munte. Habar n-am dacă societăţile de taximetrie organizează tabere pentru şoferi (mi-e greu a crede, sunt prea puţine doamne în branşă), dar măcar magazinele alimentare ar putea urca până pe munţii Măcin.
Am întâlnit inclusiv la sedii de bancă indivizi scrobiţi care, rugaţi să schimbe un fâşic de bani, au ridicat din umeri, dând vina pe ora avansată, horoscop, cotele apelor Prutului şi pe ăla care l-a angajat. Ultima parte e un soi de imprecaţie, propun să trecem peste!
Angajatul de la aprozar, taximetristul, gospodina care vinde fel de fel la chioşcul din colţul blocului, nimeni, dar absolut nimeni nu are cultura fidelizării clientului. Suntem o apă ş-o bucată de insulă de pe bătrânul fluviu: ne interesează doar lovelele guţanului şi aproape că nu i-am mai da bună ziua la plecare. Important este că a cumpărat pufuleţii pe care oricum îi ţineam în geam (şi-n soare), ce mă interesează că nu-i voi mai întâlni figura şi data viitoare?
Am asistat la dialoguri şocante de genul, îmi pare rău, veniţi cu bani bătuţi la ora aceasta? Abia am intrat în tură, n-am de unde să vă dau rest. Mergeţi pe la magazinele din jur ca să vă schimbe suta de lei! What? Eşti cel puţin iresponsabil/ă, dacă m-aş chema patron (sau directorul care te-a adus în firmă), te-aş trimite din voleu la reeducare profesională (n-am pomenit noţiunea de reconversie). La fel am păţit-o în maşina dotată cu aparat de taxat la kilometru: Haide, domnule, îmi vii cu bani mari? Abia am ieşit pe traseu. Frăţioare, e ultima mea grijă ziua, ora sau anul în care te-ai apucat de meserie - eu am făcut să se-nvârtă roata, la o adică te-aş putea extrage din cel mai mare flagel al planetei, în speţă foametea, imaturule!
Un coleg de redacţie îmi spune că la el în cartier, prin Micro 39, s-a lovit de vii mostre de civilizaţie. Ceva de genul, bună dimineaţa, cu ce vă putem servi? La plecare se aruncă şi cu mulţumim, să aveţi o zi bună, adaugă amicul. Uneori chiar mă stresează că-s obligat să răspund, merge el cu sinceritatea până la hotar. Aha, deci iată de ce mediul acesta care intră zilnic în contact cu oamenii de rând (clienţi li se zice) a fost viciat - şi noi suntem vinovaţi, lăsăm prea mult ştacheta în vine.
Totuşi, nu aici voiam să bat, căci bineţe emană mai toată lumea care-ţi ia caşcavalul din portofel. Chiar nu mai contează că nu vine din suflet, că vocalele o zbughesc prin colţul gurii, iar contactul vizual lipseşte cu desăvârşire... Momentul în care eşti trimis la plimbare ca să schimbi banii „bătuţi” (în cap) m-a extras din tumultul cotidian, inaptitudinea de a gândi că muşteriul scos de bunăvoie din propria prăvălie este un mic început de insolvenţă. Apoi de faliment. Îmi aduc aminte că, în urmă cu patru-cinci ani (cred că am narat situaţia absurdă şi în emisiunea de radio pe care o păstoresc), o vânzătoare care a prins garda lui Nea Nicu (avea ştate vechi, dacă-mi permiteţi) mă izgonea de lângă tejghea să fac rost de mărunt la magazinul de vizavi care funcţiona exact în aceleaşi condiţii: comercializa tot sana, pamperşi, pepeni, gutui, biscuiţi şi baterii de lanternă. Am încercat să fiu generos, luminând-o că, odată ajuns dincolo, nu voi mai reveni sub acoperişul ei. M-a considerat pricinos, mai avea un pic şi-mi găsea oasele din burtă din cauza cărora refuzam să fac atletism între buticuri şi buticari. I-am pus cruce, am uitat de magherniţa dumneaei.
Recent, ca să închei într-o notă optimistă această poveste, am avut plăcuta surpriză de a fi rugat de comerciant să nu mă supăr prea tare că nu deţine monede. Nu mi-a dat gumiţă în loc, aşa cum se proceda până mai ieri, ci chiar a părăsit incinta şi a revenit numaidecât cu restul. Carevasăzică, dragă colega din Micro 39, există oameni şi în cartierul Dunărea!
