* Cancelarul Austriei a descoperit necunoscuta ecuaţiei refugiaţilor: cine nu primeşte cota - ah, cota, mi se trezesc amintiri în alb-negru din vremea lui Nea Nicu, atunci când eram nevoit să mă îmbulzesc la coadă pentru alimente de fiţe, adică pâine, zahăr şi untdelemn – să ia o riglă la palmă, adică să nu mai pupe bani europeni. Nu trebuie să pariez că omologul de la Viena al doamnei Merkel, doldora de politici şi strategii economice, nu cunoaşte sintagma „cota de ulei”... Nu-i este familiară, l-au marcat alte experienţe, aşa cum subsemnatul, dacă n-ar fi cercetat cu atenţie, ar fi nimerit ca bâzâitoarea în eşapamentul cabalinei la Sauna Frisco din Viena, un reper al domnilor care fac nazuri în amor. Prin urmare, dacă nu luăm cu forţa sirieni şi afgani, ni se va restrânge accesul la fondurile continentale, alea care – conform dosarelor penale din ultimii ani – s-au dat cam pe sub mâna băieţilor pomeniţi mai devreme. Cu alte cuvinte, obligatoriu este să luăm sărmanii ăia acasă, nu şi să facem parte din Schengen, altfel suntem membri ai UE cu drepturi depline. De mult n-am mai râs cu atâta poftă!
* Pe bune, dar pe migranţi i-a întrebat cineva dacă vor să facă parte din cota de aproape 7.000 de suflete rezervată României? Acum câteva seri, la telejurnal, l-am văzut pe-un asiatic cu aifon de ultimă generaţie care vorbea despre Germania, Suedia sau Norvegia. Întrebat dacă n-ar vrea să se stabilească în România, pakista-siri-afganul s-a cutremurat. Parcă-l anunţase cineva că i-a murit cineva din familie... România? Ce să facem acolo?, a replicat năpăstuitul de formă. Bine, omule, nu te obligă nimeni, dar să ştii că noi te-am fi aşteptat cu mâinile în buzunare. E o cutumă locală.
* Găbiţă Oprea, vicepremierul care va ajunge în fruntea Guvernului după debarcarea lui Ponta (mă iertaţi că spicuiesc din programul următoarelor luni!) va reprezenta astăzi România la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne pentru a respinge cota de refugiaţi impusă ţării noastre. Vom respinge cotele cu modestie, dar şi cu demnitate, a declarat Oprea, motiv pentru care ar trebui să primească nota maximă pentru impresia artistică. Chiar aşa, cum să accepte un străin să fie condus de Găbiţă?
