* Deputatul PNL Victor Paul Dobre propune organizarea unei dezbateri publice pe tem renaturării albiei Dunării * Prefectul: dezbateri, dar materializate, nu doar vorbărie * Preşedintele CJ susţine ideea *
Deputatul PNL Victor Paul Dobre consideră că ar trebui ca la nivel local, autorităţile să organizeze o dezbatere publică referitoare la renaturarea albiei Dunării.
„O astfel de dezbatere ar trebui organizată de autorităţile oraşului, de primar, de preşedintele CJ şi de prefect”, consideră deputatul, fost secretar de stat MAI în 2006, când s-a înregistrat prima viitură de proporţii pe Dunăre.
„Încă de atunci s-a pus problema renaturării, însă atunci se spunea că o aşa viitură pe Dunăre se înregistrează o dată la 100 de ani… din păcate, s-a dovedit că aşa ceva se întâmplă mult mai des. Deci este o problemă, trebuie luată o decizie. După 2006 au fost doar nişte dezbateri şi atât”, spune Victor Paul Dobre, considerând că este vorba despre o problemă a judeţului Galaţi care trebuie rezolvată practic şi nu doar punctată declarativ.
„De-a lungul timpului, de peste 100 de ani, noi am luat Dunării vreo 450.000 de ha cu precădere în perioada comunistă, mai ales în zona noastră, pentru că aici s-a desecat Brateşul, a fost îndiguit malul Dunării de vizavi, Lăţimea cum îi spuneam noi, şi mai sus, Insula Mare a Brăilei.
Dezbaterea privind renaturarea este dusă şi pe extreme; sunt unii care ar vrea să dărâme tot şi să ne întoarcem la vechea albie şi alţii care ar vrea să menţină tot, inclusiv din considerente economice”, a mai spus Dobre.
Prefectul: dezbateri s-au tot făcut, ele trebuie concretizate
Prefectul judeţului Galaţi, Cosmin Păun, agreează ideea unei dezbateri pe această temă, însă „nu doar să ne întâlnim şi să discutăm, trebuie găsite soluţii, de către specialişti”.
Dar soluţii practice şi rapide, nu dezbateri plictisitoare şi fără finalitate. „De pildă, lucrarea de apărare a DN 26 Galaţi-Bârlad, care s-a făcut, acum, în două zile, şi care va rămâne permanent acolo, deşi în ultimii patru ani, de fiecare dată când a crescut nivelul Prutului, se inunda acolo…”, exemplifică prefectul.
În acest context, Cosmin Păun a făcut referire la studiul efectuat în 2006, de specialiştii olandezi – despre care "Viaţa liberă" a mai scris- şi care evidenţia faptul că în zona Galaţiului, Dunărea curge printr-un culoar îndiguit extrem de îngust, exercitând o mare presiune asupra malurilor.
„Salut declaraţia deputatului Dobre. Deşi, noi nu prea avem ce dezbate, doar să clamăm faptul că Dunărea, prin construcţia de diguri, a fost constrânsă să intre într-o albie îngustă, iar acum, pe fondul schimbărilor climaterice, pune în pericol viaţa socială şi economică a Galaţiului”.
„Dezbateri s-au tot făcut, ele trebuie concretizate… Subiectul a fost ridicat şi miniştrilor Vasile Blaga, Laszlo Borbely şi deja la nivelul Guvernului sunt preocupări în privinţa elaborării unui studiu privind renaturarea”.
„Însă renaturarea nu o reprezintă doar segmentul Galaţi-Brătianu-Grindu, ci şi Călăraşi, Ialomiţa, în fapt, de la intrarea Dunării în ţară şi până la vărsare. Trebuie gândit tot sistemul”, spune prefectul, susţinând că este necesară o colaborare cu vecinii din Tulcea.
CJ pune la dispoziţie şi studiul olandezilor
Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, nu doar că este adeptul unei astfel de dezbateri, dar chiar se declară un susţinător al ideii de renaturare a Dunării.
În acest context, Chebac vorbeşte şi de studiul realizat de specialiştii olandezi (la care se referea şi prefectul Cosmin Păun). Studiul chiar recomandă construcţia unui canal, pe teritoriul judeţului Tulcea, de la Smârdan la Isaccea, care să preia, în cazuri de viitură, jumătate din debitul Dunării.
Un astfel de proiect ar însemna nu doar protecţie la inundaţii pentru Galaţi, ci şi sistem de irigaţii pentru Tulcea, confirma, recent, şi secretarul de stat Mihai Capră.
„Consiliul Judeţului Galaţi a fost cel care, de la bun început, a susţinut proiectul renaturării cursului Dunării. În acest sens am avut şi o serie de acţiuni în parteneriat cu reprezentanţii societăţii civile.
Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi, având şi sprijinul autorităţilor guvernamentale olandeze a realizat studiul intitulat „Mai mult spaţiu pentru fluviu şi oameni la Cotul Pisicii”, în urma căruia s-au evidenţiat mai multe soluţii care ar duce la renaturarea cursului fluviului Dunărea şi crearea unor zone agro-turistice pe malul tulcean al Dunării şi inclusiv evitarea producerii inundaţiilor în Galaţi şi Brăila.
Primii paşi i-a făcut şi Consiliul Judeţului Galaţi, ca autoritate publică responsabilă şi a susţinut această idee a renaturării Dunării. Suntem în continuare disponibili să punem pe agenda unei dezbateri publice proiectul realizat pentru identificarea celor mai bune soluţii de renaturare a cursului Dunării cu implicaţii financiare cât mai mici”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac.
Aşadar, declarativ, toate părţile implicate doresc o dezbatere; rămâne de văzut, din atâţia doritori, cine îşi va asuma cu adevărat responsabilitatea organizării unei astfel de acţiuni, care să aibă şi finalitate. Căci experienţa discuţiilor sterile o avem deja: viitura din această vară a găsit faleza Dunării la fel de neapărată ca şi acum patru ani…
