Un brand care nu mai miroase a tei

Un brand care nu mai miroase a tei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În ultimul timp, mai mulţi tei au fost tăiaţi de pe strada Domnească, punându-se în pericol statutul de „Oraş al teilor” * Deşi autorităţile au promis că vor replanta teii, deocamdată sunt mai multe locuri goale decât puieţi * Teoretic, prima ninsoare ar trebui să acopere 60.500 de puieţi proaspăt plantaţi * Asta, dacă nu se vor fura în continuare *

În urmă cu câteva luni, când remarcam, cu mare tristeţe, cum bătrânii tei de pe strada Domnească sunt tăiaţi, ducându-se, o dată cu ei, şi o parte din emblema oraşului, şeful Serviciului Administrarea Domeniului Public (pe atunci) Galaţi, Eduard Grosu, promitea că oraşul nu va rămâne fără brand şi că în locul teilor bătrâni şi uscaţi se vor planta alţii, tineri.

A venit toamna şi, dacă ar fi să privim doar în calendar – nu şi la termometrele de afară – aproape iarna, aşa că am vrut să vedem câţi tei au fost plantaţi în locul celor culcaţi la pământ.

Teoretic, Galaţiul se va transforma în pădure

Din declaraţiile lui Eduard Grosu, directorul fostului SADP – acum „Gospodărire Urbană” –, oraşul ar urma să se transforme într-un codru secular, însă, pe teren, situaţia este cu totul alta… Dacă este să facem un total al arborilor ce au fost şi/sau urmează să fie plantaţi până la sfârşitul anului, oraşul ar trebui să intre în iarnă cu 60.500 de noi arbori!

„În urmă cu o săptămână au început plantările care se vor desfăşura până la sfârşitul lunii. Avem de plantat 150 de tei, 150 de arţari, la care se adaugă 200 de stejari şi oţetari, dar şi 60.000 de salcâmi. O parte din cei 200 de stejari şi arţari reprezintă producţie proprie, iar cei 60.000 de salcâmi fac parte din totalul celor 200.000, pe care i-am primit în acest an de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Galaţi, arbori achiziţionaţi de Primăria municipiului Galaţi”.

„Noi, ca societate, am achiziţionat cei 300 de tei şi arţari, un copac costând în jur de 50 de lei plus TVA. Copacii vor fi plantaţi pe străzile Domnească – unde punem tei, Basarabiei, Brăilei, Siderurgiştilor, Micro 17, în cartierul Dimitrie Cantemir, pe Drumul de Centură, pe bulevardul Coşbuc şi pe alte artere din oraş. În plus, din salcâmi dăm şi asociaţiilor de proprietari care ne solicită acest lucru”, a declarat Eduard Grosu.

Acesta a adăugat că există însă „probleme cu furtul arborilor. S-au furat deja tei de pe Domnească, abia plantaţi, dar şi arbori ornamentali de la Intersecţia Fără Rost, unde s-a lucrat aproape trei săptămâni. Noi nu putem aduce alţi arbori ornamentali acolo, deoarece atâta am putut cumpăra”.

Eduard Grosu spune că furturile au fost semnalate „Primăriei, însă nu cred că se va rezolva problema, având în vedere că Poliţia Comunitară şi-a redus mult personalul”. 

Din ciclul realizări măreţe: un tei plantat la patru tăiaţi!

Cu sau fără furturile copăceilor abia plantaţi, este evident că nu vom putea să numărăm pe străzile şi în cartierele Galaţiului toţi cei 60.500 de arbori. Putem însă să ne plimbăm, la pas, pentru a vedea rezultatele împăduririi oraşului. După plimbarea de ieri nu putem spune decât că mai avem mult până la transformarea oraşului într-un codru.

De pildă, pe strada Domnească, în zona „Romarta Nouă”, am descoperit 2 copăcei proaspăt plantaţi pe locul unora vechi, însă şi alte 5 rădăcini de tei bătrâni, care au fost tăiaţi. Ca să nu mai numărăm şi rădăcina teiului tăiat în faţa Centrului Cultural Dunărea de Jos! Asta ar însemna că în locul a 8 tei tăiaţi, au fost plantaţi 2, totul petrecându-se pe o distanţă de sub un kilometru.

Cum „scorul” este net în favoarea tăierilor, l-am întrebat pe Eduard Grosu de ce nu se plantează tei în toate locurile în care astfel de arbori au fost tăiaţi?

„Noi nu plantăm decât acolo unde nu sunt rădăcini în pământ, căci dacă le scoatem se poate deteriora trotuarul, iar Primăria ar trebui să dea bani pentru reparaţii, dar, în condiţiile financiare de acum…. Probabil la primăvară vom scoate rădăcinile din pământ, după ce vor cere, pe proiectul de buget, fonduri pentru aşa ceva”, a explicat Eduard Grosu.

O explicaţie care, pe lângă simplismul ei, te lasă cu gura căscată prin logica de fier, care s-ar traduce cam aşa: deci, dacă te apuci de o treabă şi o faci până la capăt, cineva trebuie să muncească şi, ca atare, cineva trebuie să plătească?!

Trecând peste hazul de necaz pe care îl facem, trebuie spus că teii reprezintă brandul oraşului nostru. Dacă nici măcar de tei nu se poate ocupa administraţia, atunci nu mai avem decât să aşteptăm ziua în care brandul Galaţiului va înceta să mai facă umbră pământului. La propriu!

Citit 813 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.