- 22 de spaţii comerciale şi de depozitare sunt puse, astăzi, la bătaie de Administraţia Pieţelor * Oarecum paradoxal, unele spaţii trebuie scoase de mai multe ori la licitaţie pentru a-şi găsi amatori * În timp ce unii producătorii spun că nu mai este rentabil să vii la piaţă, intermediarii dictează politica de preţuri * În două pieţe importante ale oraşului, un singur producător!
Producătorii dau tot mai rar prin pieţele gălăţene şi nici societăţile comerciale nu se mai îngrămădesc să ocupe toate tarabele şi spaţiile comerciale disponibile. O explicație a acestui paradox ar fi aceea că vânzările de produse au scăzut în ultima perioadă, aşa că unor producători nu li se mai pare rentabil să plătească pentru închirierea unei tarabe sau a unui spaţiu. Unii spun că adesea socoteala de la începutul lunii nu se potrivește cu cea de la vânzări. Așa se face că unele tarabe și spații comerciale din piețe au rămas libere. Un lot de 22 de astfel de spații comerciale și spații de depozitare vor fi scoase mâine la licitație de Administrația Piețelor, în încercarea de a găsi chiriaşi. Spațiile cu pricina se găsesc atât în Piața Centrală, cât şi în piețele din cartierele Ţiglina I, Micro 16, Micro 17, Micro 20, Micro 39 şi Fileşti. Spaţii disponibile sunt şi în complexul Rizer, în hala Flora şi în piaţa de gros din strada Basarabiei. Suprafeţele spaţiilor comerciale vacante sunt cuprinse între 4 şi peste 40 de metri pătraţi, iar spaţiile de depozitare se pot întinde şi pe aproape 200 de metri pătraţi.
Cum se desfăşoară licitaţiile
Directorul economic al Administraţiei Pieţelor Agroalimentare, Viorica Sandu, spune că licitaţiile nu mai sunt de câţiva ani întreceri reale ale agenţilor economici care vor neapărat să ocupe un loc. „În cazul unei astfel de licitaţii, se porneşte de la un preţ standard pentru un spaţiu, în funcţie de caracteristicile acestuia. În cazul în care un spaţiu este dorit de două sau mai multe persoane prezente la licitaţie, preţul creşte cu cinci la sută, iar cel care plăteşte îl câştigă. Dacă ambele persoane plătesc, se aplică o nouă creştere de cinci la sută, iar procedura continuă până la adjudecare. Dar în astfel de situaţii nu se mai prea ajunge. Situaţiile în care mai mulţi agenţi economici îşi dispută un spaţiu sunt rare. Rămân şi spaţii pe care nu le doreşte nimeni. Noi avem obligaţia să anunţăm public licitaţia pentru spaţiile comerciale vacante, dar uneori repetăm procedura, de mai multe ori chiar, până când se dau spaţiile”, a precizat Viorica Sandu.
Sunt însă şi pieţe, cum ar fi cea din Micro 19, în care toate spaţiile comerciale sunt ocupate, iar comercianţii care au marfă de scos la vânzare trebuie să se mulţumească doar cu tarabe, în cazul în care produsele pot fi comercializate în acest fel.
Tarabe libere în mai toate pieţele
Pentru ocuparea tarabelor nu se organizează licitaţii. Societăţile comerciale, persoanele fizice autorizate plătesc o chirie lunară, în vreme ce producătorii achită taraba cu ziua, la acelaşi preţ, cuprins între 1,9 lei pe metrul pătrat şi 2,6 lei pe metrul pătrat. Preţurile de închiriere au fost aprobate prin hotărâre de Consiliu Local, la finele anului trecut.
„Avem în permanenţă, la sediul nostru de pe strada Traian nr. 153, o listă actualizată cu tarabele libere din pieţe şi de obicei există locuri libere în toate pieţele”, infomează directorul economic al Administraţiei Pieţelor.
La finele săptămânii trecute, în Piaţa Centrală erau 17 tarabe libere din totalul de 333, în Piaţa din Micro 20 se raportaseră 29 de tarabe libere din cele 55, iar în Ţiglina, din totalul de 163 de tarabe, 66 erau libere. Evident, şi celelalte pieţe aveau măcar câteva locuri vacante.
Bate vântul în sectoarele producătorilor
Cele mai multe dintre tarabe sunt destinate închirierii de către societăţi comerciale sau alte persoane juridice. Fiecare piaţă are însă şi sector pentru producători, în care, din păcate, cele mai multe dintre tarabe rămân neocupate. Spre exemplu, în Ţiglina sunt 27 de tarabe pentru producători, în Micro 17 sunt 90, iar în Piaţa din Micro 20 sunt 20 de tarabe. „Producătorii gălăţeni care spun că nu au loc în piaţă nu sunt bine informaţi. Întotdeauna am avut locuri libere. Şi chiar dacă s-ar ocupa toate acele tarabe, le-am găsit loc în spaţiile destinate societăţilor comerciale, unde, de asemenea, avem loc”, ne spune Viorica Sandu.
În Piaţa Centrală, la orele prânzului, nu am găsit niciun producător la tarabă. În Micro 19, am identificat o singură familie: Cătălin Condurache, alături de mama şi de soţia sa. „Eu sunt printre ultimii producători din piaţă. Ceilalţi aproape că au renunţat deja. Comerţul acesta ar fi avantajos pentru noi, dacă am putea să vindem la ce preţ alegem. Dar intermediarii sunt cei care fac preţul în piaţă şi nu poţi să dai mai ieftin. Aşa că oamenii nu mai vin. Acesta este adevăratul motiv pentru care nu găsiţi producători, nu lipsa tarabelor. Uitaţi-vă în jurul meu, toate tarabele din sectorul nostru sunt neocupate. Eu sunt din Galaţi, dar am plecat de mult la Brăila, unde am pământ, la Comăneasca. Fac legume, tot ce i-ar putea trebui omului. Dar, cum vânzările sunt mici, unele ajung să se mai pălească pe tarabă”, ne spune Cătălin Condurache. Brăileanul este de părere că, pentru a rezista pe piaţă, producătorul ar trebui să plătească doar jumătate din taxa de tarabă şi din cea de cântar, cuprinsă între 4 lei şi 8 lei pe zi.
Taraba bună - motiv de invidie
De ce unii dintre comercianţii prind rădăcini la o tarabă cu poziţie bună, spre dezamăgirea sau invidia celorlalţi vânzători? „Societăţile comerciale îşi plătesc lunar chirie pe tarabă. De vreme ce banii vin la timp, administraţia nu are nici un motiv să îl mute pe comerciant de la taraba respectivă. Pe de o parte, n-ar fi corect faţă de acesta şi, de pe altă parte, administraţia nu are nicio dovadă că cel care îi ia locul la tarabă va plăti chiria cu aceeaşi fidelitate. Evident, indiferent cât timp a vândut la o tarabă, când comerciantul întârzie cu chiria, îşi pierde spaţiul respectiv. Oricum, cumpărătorul nu ia de la taraba din faţă, dacă acolo e mai scump, decât dacă aşa îşi doreşte. Dacă nu, se mai uită până găseşte un preţ mai bun”, a mai spus Viorica Sandu.
