Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

A devenit o adevărată tradiţie ca europarlamentarii români să facă orice pentru a-şi promova, în Parlamentul European, tradiţiile şi obiceiurile ţării noastre.

Lucru, de altfel, foarte bun, atât pentru ţara noastră, care are cu ce se lăuda în orice domeniu, cât şi pentru ceilalţi parlamentari din statele membre UE care, uite-aşa, ajung să se lingă pe degete după sărmăluţele în foi de varză, plăcintele „poale în brâu” sau celebra brânză de burduf în coajă de brad.

Ca şi ceilalţi europarlamentari români, şi cei din Galaţi au pus umărul la promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti. Democrat liberalul Constantin Dumitriu s-a ocupat, anul trecut, la Bruxelles, de organizarea unei expoziţii de produse alimentare tradiţionale „AgRo România. Tradiţii şi recunoaştere”. Desfăşurat primăvara trecută, evenimentul a avut loc în holul Parlamentului European din capitala Belgiei şi i-a făcut pe europarlamentari să deguste bunătăţi româneşti 100 la sută, care vor rămâne adânc înrădăcinate în… papilele gustative ale europenilor mai dihai decât ar fi rămas în memoria auditoriului orice studiu scris, întins pe sute de pagini. Brânza de burduf, sau cea în coajă de brad au fost vedete incontestabile care au ştiut să facă o imagine excelentă României.

Când începe primăvara şi de ce?

Primăvara aceasta a venit rândul europarlamentarei social-democrate Adriana Ţicău. Ea a purtat discuţii cu mai multe colege eurodeputate din Franţa, Estonia, Grecia şi Polonia, explicându-le „diversitatea tradiţiilor care marchează începutul primăverii”. Motivul?

"Am luat  câteva exemplare de cărţi pentru copii despre Uniunea Europeană pe care le-am dat unor biblioteci din România pentru a organiza „colţul Uniunii Europene”. Într-una dintre ele am descoperit că la secţiunea dedicată României era prezentat mărţişorul, dar cu data de 21 martie şi cu fir roşu şi albastru.

Faptul că în alte state membre primăvara începe la 21 martie explică inadvertenţa prezentată de autor. Dincolo de un dialog cu acesta pentru a corecta, într-o ediţie viitoare, informaţiile despre mărţişorul românesc, consider că avem datoria să prezentăm măcar colegilor noştri din Parlamentul European tradiţiile româneşti", a declarat Adriana Ţicău.

Care explică mai departe că „femeile dace purtau în luna martie un şirag de pietre pictate în alb şi roşu, similar mărţişorului oferit în prezent. Simbolistica firului roşu şi alb de mătase a străbătut secolele, iar în zilele noastre, de 1 martie, sărbătorim începutul primăverii dăruind doamnelor şi domnişoarelor ghiocei şi mărţişoare, pe care acestea le poartă în piept.

Am avut iniţiativa de a promova mărţişorul în Parlamentul European, oferind colegelor de grup politic şi de comisii, precum şi doamnelor comisar european câte un mărţişor care marchează începutul primăverii. Astfel, am dorit să fac cunoscute tradiţiile romaneşti, aici, la Bruxelles, în inima Europei", a conchis doamna Ţicău.

Un lucru foarte frumos, însă o observaţie: o exprimare ambiguă poate duce la concluzii derutante. Pentru că, din câte se ştie (ce-i drept, în România, nu la Bruxelles!), nu există primăvară care să înceapă «în alte state membre» la 21 martie. Dacă vrem să ne referim la momentul astronomic, atunci putem vorbi de data de 21 martie, când are loc echinocţiul de primăvară şi pentru România dar şi pentru Franţa sau Polonia.

Aşa cum ne învaţă cărţile de astronomie, „echinocţiul sau echinoxul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică şi al toamnei în emisfera sudică (unde are loc echinocţiul de toamnă)”.

Cum în emisfera sudică se află continentele Australia şi Antartica, precum şi partea sudică a Africii şi Americii de Sud (unde UE nu are treabă), este clar că primăvara nu poate începe numai în anumite state europene pe 21 martie, iar în altele, pe 1, 8 sau, hâc!, pe 9 martie, la 44 de pahare!

Citit 582 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.