* Potrivit unui proiect propus Consiliului Judeţului, râurile Prut, Nistru şi Vistula ar putea fi legate printr-un sistem de canale care ar scurta traseul Galaţi - Gdansk cu circa 4000 de kilometri * Prima dată, proiectul a fost discutat în... 1920, dar nu s-a făcut din cauza crizei economice din 1929 şi a celui de-al doilea război mondial * Economic, o astfel de investiţie ar transforma oraşul nostru într-un nod strategic al Europei *
O firmă din Galaţi a înaintat Consiliului Judeţului o inedită propunere de afaceri: construirea unei căi navigabile care să lege Galaţiul de coasta de nord a Europei, mai precis de portul Gdansk, aflat la malul Mării Baltice. Proiectul presupune folosirea cursurilor actuale ale râurilor Prut, Nistru şi Vistula, la care să se adauge un sistem de canale şi de ecluze, astfel încât Europa de Est să fie traversată de o autostradă de apă pe direcţia nord-sud.
Prima analiză: Fundaţia Carol I
Posibilitatea realizării unui astfel de traseu navigabil, în lungime de circa 1.900 de kilometri, a fost luată în discuţie pentru prima oară în anul 1920, la propunerea Fundaţiei Regale Carol I. Iniţial, de acest proiect au fost interesate mai multe state din regiune, printre care România, Polonia, Austria, Ungaria, Germania sau Turcia. Nu de alta, dar realizarea lucrării ar fi însemnat scurtarea drumului de la Galaţi la Gdansk (adică de la grânele sudului la tehnologia nordului) cu circa 4.000 de kilometri.
În intervalul 1920-1928, mai mulţi oameni de ştiinţă din România şi Polonia au susţinut şi dezbătut proiectul, iar şansele ca el să fie început au devenit, la un moment dat, foarte mari. Din păcate, criza economică din perioada 1929-1933, apoi izbucnirea războiului, i-au alungat pe potenţialii investitori.
Ideea a mai revenit în actualitate în jurul anului 1975, însă a picat „testul” cu sovieticii, care nu au fost foarte încântaţi, în plin război rece, să fie construită o rută navigabilă nord-sud, prin inima Poloniei (considerat stat strategic la frontiera de est a blocului comunist).
Doar 72 de kilometri de canale
Potrivit lui Gheorghe Mardare, admininistratorul firmei care propune CJ rediscutarea proiectului (Total Service SRL), pentru ca ruta de 1.900 de kilometri să devină navigabilă este nevoie de circa 72 de kilometri de canale, săpate pe două tronsoane. Primul este între Prut şi Nistru, pe un parteneriat între România, Moldova şi Ucraina. Al doilea este între Nistru şi Vistula, pe teritoriul Ucrainei. După cum se poate observa, Ucraina este cheia de boltă a acestei afaceri.
Gheorghe Mardare crede că finanţarea acestui mega-proiect n-ar fi o problemă, câtă vreme toate statele riverane ar avea de câştigat foarte mult. „Din punct de vedere comercial şi turistic, oraşe precum Varşovia, Gdansk, Lvov, Iaşi sau Galaţi - dar şi o mulţime de comunităţi mai mici - ar avea imens de câştigat”, spune Mardare.
Efecte economice şi finanţare
Principalul efect economic identificat este creşterea schimburilor economice pe relaţia nord-sud, mai ales cu statele din zona de influenţă rusească şi cu Rusia. „Este o piaţă insuficient valorificată”, afirmă Mardare.
Însă cel mai mult ar avea de câştigat Galaţiul, care devine un nod economic extrem de important în zonă: ieşire la Dunăre (şi Europa Centrală şi Balcani), ieşire către Marea Neagră, Marea Mediterană şi Orientul Apropiat, ieşire către statele estice ale Mării Negre, ieşire către Marea Baltică şi Marea Nordului, poartă estică de intrare în Uniunea Europeană. Ce am putea dori mai mult?
În ceea ce priveşte finanţarea proiectului, iniţiatorul proiectului propune accesarea fondurilor structurale europene pentru dezvoltare regională (care pot acoperi circa 70 la sută din valoarea proiectului, restul urmând să vină din partea unor fonduri de investiţii şi a statelor interesate).
După cum vedeţi, avem de-a face cu o propunere extrem de interesantă, care ar putea fi o mină de aur pentru Galaţi. Să vedem, însă, în ce măsură proiectul va trezi interesul autorităţilor...
În fotografie - Traseul canalului Galaţi - Gdansk
