Preluarea Şantierului Naval Galaţi de către grupul olandez Damen este unul dintre exemplele de succes ale privatizării. Asta o dovedesc portofoliul, numărul şi unicitatea lucrărilor, dar şi rezistenţa companiei în contextul crizei globale. În urma unui sondaj de opinie organizat de către cotidianul "Viaţa liberă" on-line, din 693 de votanţi, 13,9 la sută au considerat preluarea şantierului de către Damen ca fiind unul dintre cele mai bune lucruri întâmplate la Galaţi de-a lungul anilor, ceea ce a dus la clasarea evenimentului pe locul trei în top.
De la unitate de stat la multinaţională
Şantierul Naval de la Galaţi are o istorie veche, aceasta pornind de la 1893, vreme când purta numele de „Şantierul Naval Fernic Galaţi”. Ulterior, şantierul a intrat în proprietatea statului şi a fost cunoscut sub numele de Şantierul Naval Galaţi. Cooperarea dintre Şantierul Naval Galaţi şi Damen Shipyard Group (grup şi el cu tradiţie, având în vedere că există din 1927) a început în 1994, prin subcontractarea lucrărilor la o serie de comenzi obţinute de olandezi. Şantierul de la Galaţi a fost privatizat şi integrat Grupului Damen în 1999, când grupul olandez a preluat 99 la sută din acţiuni. De atunci, şantierul a beneficiat de o serie de investiţii pentru retehnologizare, dar şi de un proces de modernizare profesională. Şantierul gălăţean este cel mai mare la nivelul grupului olandez, aceasta reunind 35 de şantiere din întreaga lume.
Efectele privatizării
Privatizarea a adus după sine procesul de modernizare a proceselor de producţie, astfel încât şantierul a ajuns treptat să livreze nave cu echipamente tot mai complexe, până la integrarea completă a instalaţiilor şi aparaturii de bord. Cu un raport preţ – calitate competitiv, Şantierul Naval Damen Galaţi a reuşit până în anul 2007 să asigure un flux relativ constant de comenzi. Pe de altă parte, noul management, retehnologizarea şi specializarea unor categorii de personal s-au soldat şi cu o reducere a locurilor de muncă în anumite sectoare. Dacă în 1999 Şantierul Naval a avut un număr mediu de angajaţi de 4.839 de persoane, un an mai târziu, chiar dacă profitul unităţii a crescut, numărul de locuri de muncă a scăzut cu aproape 800, iar acelaşi trend s-a păstrat până în 2005, când Şantierul Naval a avut un număr mediu de salariaţi de 2.962 de persoane. Pe fondul creşterii numărului de comenzi, Şantierul Naval a început să-şi mărească din nou numărul de salariaţi. Odată cu preluarea şantierului naval Galaţi de către Damen, managementul a venit şi cu iniţiativa de a coopta firme partenere cărora să le subcontracteze anumite activităţi. Astfel, grupul Damen a păstrat obiectul de activitate principal - construcţia de corpuri navă, armare şi testare, iar celelalte activităţi - vopsitorie, echipamente electrice, instalaţii sanitare, amenajări interioare etc. au fost externalizate. Astfel, Damen a adus subcontractori precum Den Breejen, Eekels, Helmers, Alewijnse Marine şi nu numai, care, la rândul lor, au o serie de firme cu care colaborează.
Adaptarea la criza economică
Criza economică s-a resimţit şi la nivelul construcţiilor de nave şi implicit la Şantierul Damen. A scăzut dramatic atât numărul de comenzi, cât şi cel al salariaţilor. Astfel, în perioada 2008 – 2009, restrângerea comenzilor s-a soldat cu pierderi de 42 milioane de lei, respectiv 9 milioane de lei, iar până în 2011, şantierul a fost forţat să coboare la mai puţin de 1.600 de persoane. Noua conjunctură a economiei mondiale cerea ca Damen să îşi regândească strategia. Astfel, planul adoptat la nivelul Şantierului Naval Damen Galaţi a constat în scurtarea termenelor de livrare, creşterea calităţii şi orientarea în producţie spre tipurile de nave specializate, mai sofisticate în proiectare şi execuţie, dar care în final aduc o valoare adăugată mai mare decât o navă obişnuită.
Pentru scurtarea termenelor de predare grupul de la Galaţi a început să lucreze în paralel mai multe nave, fapt ce a dus şi la creşterea productivităţii. Un rol important în adaptarea Şantierului Naval Damen la provocările economiei globale a fost realizarea unei hale de producţie acoperite ce permite realizarea unor corpuri de navă în cadrul unor proiecte ce presupun o serie de clauze de confidenţialitate, precum construirea de nave militare sau pentru operaţiuni speciale. În acest mod, Damen Galaţi a primit comenzi sau/şi a livrat nave pentru marina militară, pentru cercetare, transport de personal destinate autorităţilor olandeze, pentru Paza de Coastă din Africa de Sud, o navă pentru Poliţia de Frontieră de la Marea Neagră, dar şi una destinată transportului de reziduuri radioactive. Prin realizarea navelor speciale, Şantierul Naval Damen Galaţi a reuşit să-şi reducă în 2009 pierderile la 8,9 milioane de lei, pentru ca în anul 2010 să ajungă la o cifră de afaceri de 354,5 milioane de lei şi un profit net de 25,7 milioane de lei.
În 2012, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice, SN Damen a reuşit să obţină un profit net de 35 milioane de lei, iar numărul angajaţilor se apropia de 1900.
În 2013 grupul a avut o cifră de afaceri de 90 milioane de euro, iar numărul salariaţilor a ajuns la 2.300. În ceea ce priveşte comenzile de nave, potrivit datelor furnizate de companie, capacitatea de producţie este acoperită 100 la sută până în a doua jumătate a anului 2015.
Săptămâna viitoare veţi putea citi o analiză a celui mai prost al doilea lucru întâmplat la Galaţi, aşa cum au votat gălăţenii în sondaj, respectiv construirea garajelor printre blocuri.
