* Deocamdată, se face inventarierea locurilor disponibile * Soluţii pentru criza locurilor de veci * Agrement deficitar şi proiecte în lucru
Gospodărire Urbană S.R.L. Galaţi s-a înfiinţat la data de 01 octombrie 2010 prin transformarea în societate comercială a Serviciului Public „Administrarea Domeniului Public”, având ca unic asociat Primăria municipiului Galaţi. Societatea are ca activitate administrarea spaţiilor verzi, a bazelor de agrement, dar şi administrarea a trei cimitire şi a unor locuri de parcare. Despre toate acestea, am discutat cu directorul societăţii, Eduard Grosu.
- În ultimii ani, Galaţiul se confruntă cu o criză a locurilor de veci. Până acum s-au tot vehiculat soluţii, fie că este vorba de un nou cimitir, fie că este vorba de construirea unui osuar, dar nu a fost luată nicio măsură în acest sens...
- Da, nu sunt locuri de veci, dar este impropriu spus că avem o problemă a locurilor de veci. Nu va fi niciodată o problemă, administraţia publică locală şi municipalitatea trebuie să găsească soluţia astfel încât să nu devină o problemă, iar până acum nu este o problemă. Dacă o iei fizic, din punct de vedere tehnic, în momentul în care ai un teren şi ştii că mai este liberă doar o porţiune sau nu mai este deloc, spui că "nu mai ai locuri de veci", dar, dacă identifici alte locuri de veci care pot fi folosite sau refolosite, atunci este clar că ne descurcăm. Situaţia aceasta poate fi rezolvată pe două direcţii. Prima este identificarea unui nou amplasament, probabil în direcţia Smârdan sau Giurgiuleşti, pentru construirea unui nou cimitir. A doua, prin identificarea locurilor de veci cărora le-a expirat concesiunea sau care nu sunt îngrijite. Sunt câteva condiţii pe care concesionarul trebuie să le respecte. În cazul în care nu le respectă, prin regulament, putem să le luăm înapoi şi să le reconcesionăm. Acum a început identificarea locurilor de veci care sunt lăsate în părăsire. Vom propune şi un nou regulament al cimitirelor în şedinţa din august a Consiliului de administraţie al societăţii, iar în septembrie, probabil, va fi aprobat, iar ulterior supus votului în Consiliul Local. Există o procedură care trebuie urmată. Plus că sunt şi peste 200 de locuri de veci acordate celor care nu au aparţinători sau sunt neidentificaţi, chiar am făcut un opis în acest sens. Vom putea dispune ca osemintele acestora să rămână pe loc, iar concesionarul nou va trebui să fie de acord ca şi osemintele acelea să rămână în acelaşi loc de veci.
- În acest moment, sunt cazuri în care într-o groapă sunt rămăşiţele mai multor persoane decedate?
- Acum nu, dar vom ajunge la această situaţie, să concesionăm locurile de veci ale celor fără aparţinători sau ale celor care sunt neidentificaţi. Osemintele vor rămâne la picioarele celui nou decedat, iar concesionarul va şti că va exista situaţia aceasta inclusiv printr-o plăcuţă prin care administraţia o va pune la mormânt. Acum facem cartare, lucrăm pe un soft prin care să putem să introduce toate lucrurile acestea. Suntem într-un program şi cu Arhivele Naţionale, astfel încât să punem la punct şi arhivele din cele trei cimitire.
- Cum staţi cu inventarierea locurilor de parcare în zonele de reşedinţă, având în vedere că la începutul acestui an aţi creat un regulament care prevedea ca parcările aferente blocurilor să fie numai pe bază de abonament?
- În acest moment se lucrează la procedură, la modul cum va fi implementat Regulamentul parcărilor rezidenţiale. Deocamdată s-a făcut identificarea şi inventarierea locurilor în doar două cartiere, respectiv Mazepa I şi Mazepa II, acum se lucrează pentru Ţiglina I, Ţiglina II, apoi vom intra pe centru. Vrem să facem o hartă a lor. Luăm fiecare parcare pe cartier, bloc şi scară. Nici Primăria nu are situaţia destul de clară a numărului de locuri de parcare. Probabil are nişte hărţi, dar locurile nu sunt identificate, numerotate, măsurate. Facem un fel de studiu de caz. Va dura. Probabil în 2015 va fi implementat proiectul, pentru că este o procedură destul de greoaie. Trebuie mai întâi să vedem dacă sunt destule locuri de parcare la o scară. Putem aplica proiectul, nu putem? Pentru că este necesară şi o suplimentare a locurilor de parcare. Dacă ai o scară de bloc şi doar trei locuri de parcare pentru scara respectivă şi sunt 10 maşini, trei parchează pe locuri, dar ceilalţi şapte ce fac? Dacă unul plăteşte abonament pentru parcare, iar celălalt o parchează pe trotuar, primul va fi nemulţumit. Am locul meu de parcare, dar vecinul meu parchează pe trotuar şi nu plăteşte nimic, nu o fi mai bine de el? Lucrul acesta îl facem cu o mână de oameni. Trebuie să intercalăm activităţile, nu-mi permit ca doi oameni să facă toată ziua numai inventariere. Probabil va intra în Consiliul Local cu tot calupul: regulament, procedură, activităţi, tarife şi amenzi în cazul în care parchează cineva fără să aibă dreptul, costuri de ridicare.
- Aveţi în administrare Plaja Dunărea şi Lacul Vânători, dar ambele zone sunt deficitare. De ce?
- Plaja Dunărea funcţionează la nivelul minim. Bazinul este vechi, dar noi l-am mai vopsit, i-am făcut reparaţii. Este rudimentar din punct de vedere al instalaţiilor, golim, spălăm şi umplem din nou, nu avem sistem de tratare, de filtrare. Aşa este, dar calitatea apei o urmărim tot timpul. Îmi doresc mult o plajă modernă, dar Primăria este proprietara, ea va lua decizii. Nu ţine de noi. Anul acesta nici nu am vrut să deschid, dar am analizat şi am ajuns la concluzia că nu toţi suntem bogaţi, mulţi încă aleg să meargă acolo, aşa că am revenit asupra deciziei. Atât pentru Plaja Dunărea, cât şi pentru Lacul Vânători am avut discuţii cu domnul Hanţă, şeful Direcţiei de Programe şi Proiecte Europene, pentru a vedea dacă există o cale să atragem fonduri, de a aplica pe o anumită direcţie.
- Cei de la Serviciul de Administrare a Domeniului Public al CJ au reuşit să câştige două proiecte europene pe Zătun...
- Da, în schimb nu poţi introduce Lacul Vânători pe aceeaşi direcţie. Cu Zătunul a mers. Se încearcă pe altă direcţie, dar nu se găseşte calea. Dacă pentru Plaja Dunărea nu găsim soluţie pentru a o moderniza printr-un proiect european, atunci vom încerca printr-un parteneriat public – privat, dar am înţeles că şi legea parteneriatului este blocată. În ceea priveşte Lacul Vânători, a fost o investiţie a Primăriei pe partea de curent electric şi ne va costa mai puţin să tragem curent la lac. În scurt timp sper să reuşim să facem ceva frumos acolo. Este o zonă extraordinară. Aş vrea nişte zone de agrement, începând de la alimentaţie, parcuri de copii, zone de spectacole, zonă de grătar frumos organizate. Deja este un proiect în ceea ce priveşte Lacul Vânători, mai este un pic de lucru la el. Să vedem studiul de fezabilitate. Ori alocă bani Primăria, ori poate găsim o direcţie pe fondurile europene ori un parteneriat public – privat.
Cine este Eduard Grosu
Eduard Grosu este născut pe 26 iunie 1975, divorţat, şi are un copil de 11 ani. Are studii universitare economice, un master pe proprietate imobiliară, dar a absolvit şi un Colegiu de Afaceri Interne, precum şi cursuri la Institutul Diplomatic Român. Este director la Gospodărire Urbană din 2007, iar până atunci a lucrat în mediul privat.
