* Primăria Zalău a colectat separat în jumătate de an aproape cât a colectat Primăria Galaţi într-un an * Oradea premiază colectarea separată, iar Primăria Târgu Jiu şi-a plimbat elevii cu maşinile de gunoi, pentru a vedea cum se realizează colectarea deşeurilor * Gălăţenii nu ştiu ce reprezintă containerele subterane de colectare a deşeurilor
Anul trecut, din ianuarie până în noiembrie, în staţia de sortare a Serviciului Public de Salubritate Ecosal au intrat ceva mai mult de 590 de tone de deşeuri reciclabile, din care au fost vândute 482,6 tone. Mai mult, pentru că oamenii nu reciclează separat, pentru că populaţia nu este bine informată ori pentru că punctele de colectare selectivă nu sunt bine amplasate, Ecosal plăteşte oameni pentru a culege PET-urile, ajunse laolaltă cu deşeurile menajere, respectiv umede, în groapa de gunoi de la Tirighina. Circa 50-60 de tone de PET-uri sunt strânse, lunar, din groapa de gunoi. Astfel, din informaţiile oferite de Ecosal, pe tipuri de deşeurie reciclabile, între ianuarie şi sfârşitul lunii noiembrie, la staţia de sortare au ajuns 191,395 de tone de hârtie, 158,530 de tone de carton, 28,622 de tone de PET-uri, 3,110 de tone de HDPE (polietilenă de înaltă densitate), 17,520 de tone de folie din plastic, 2,710 de tone de metal, 78,600 de tone de sticlă.
La Zalău, locuitori mai bine informaţi şi dotaţi
La polul opus al operativităţii pare să fie Primăria Zalău, care a colectat separat, din ianuarie până în luna iunie 2014, circa 425 de tone de deşeuri de ambalaje, dintre care aproximativ jumătate au fost de hârtie-carton, iar cealaltă jumătate deşeuri de plastic şi metal, respectiv 219.764 de kg de hârtie-carton, 197.174 de kg de plastic şi 8.000 de kg de metal. Acest lucru s-a întâmplat numai în perioada în care s-a desfăşurat concursul „Oraşul Reciclării”.
Cei 53.308 locuitori ai Zalăului au folosit cu sârg cele 252 de containere colorate pentru separarea deşeurilor de ambalaje. Rezultate arată atât implicarea Primăriei Municipiului Zalău, cât şi a operatorului de salubritate, SC Ave Sălaj Ecoserv SRL, dar şi informarea şi cooperarea cetăţenilor. Astfel, un municipiu care are de cinci ori mai puţini locuitori decât Galaţi a reuşit să strângă şi să valorifice mai multe deşeuri. Dacă Zalăul are 252 de containere colorate, deci numai pentru colectare separată a deşeurilor, Galaţiul are 16 puncte de colectare selectivă subterană, 26 igloo-uri, iar 198 sunt puncte de colectare selectivă şi neselectivă.
Târgu Jiu şi Oradea, campanii vizibile
Primăria Târgu Jiu pare să facă orice pentru a-şi încuraja tinerii să facă separarea deşeurilor încă din casă. În 2011, Primăria a împărţit 600.000 de saci galbeni proprietarilor de case pentru a-i încuraja să pună folie, carton, maculatură, PET-uri separat, când lasă gunoiul în faţa curţii pentru a fi ridicat de către maşinile firmei de salubritate. În 2013 şi 2014, arată Gazeta de Sud, Primăria Târgu Jiu a ales o metodă inedită pentru a-i educa pe tineri în sensul colectării separate. Municipalitatea, în colaborare cu firma de salubritate Polaris, a organizat, în toate unităţile de învăţământ din oraş, campanii de informare privind colectarea selectivă a deşeurilor. De asemenea, elevii au fost invitaţi să urce în maşinile de gunoi, pentru a vedea cum se realizează colectarea deşeurilor din oraş, dar au fost duşi şi la depozitul de colectare selectivă a deşeurilor.
În 2014, Primăria Oradea împreună cu reprezentanţi ai Eco Bihor şi ai RER Ecologic Service, au premiat zece asociaţii de proprietari şi 30 de orădeni care locuiesc la case, care au colectat cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile, adică PET-uri, hârtii, cartoane, plastic, doze de aluminiu, metal ori sticleă. „Muncitorii operatorului de salubritate RER Ecologic Service şi ai Eco Bihor, firma care administrează depozitul de deşeuri, au notat dacă acestea conţin doar fracţia uscată sau deşeurile sunt amestecate cu resturi menajere. De asemenea, la colectarea fracţiei umede, echipele au notat dacă aceste recipiente conţineau şi deşeuri ce ar fi putut fi reciclate”, arată eBihoreanul.
La Galaţi, întrebări (încă) fără răspuns
Dacă alte municipii pot face campanii de informare a cetăţenilor cu privire la colectarea separată, gălăţenii noştri încă îşi mai pun întrebări despre ce ar constitui punctele colorate care ies din pământ în anumite zone ale oraşului, neştiind că este vorba despre containere subterane de colectare selectivă. Amintim aici sesizarea unuia dintre cititorii noştri. „În unele puncte ale oraşului s-au construit puncte subterane de colectare a deşeurilor. Am văzut două dintre aceste containere subterane, unul lângă Hotel Turist şi celălalt în Orăşelul Copiilor. Multă vreme nu am ştiut ce scop au aceste construcţii. Nu au niciun fel de indicatoare, nici un înscris, afiş, panou. Este normal? În acest fel este atins scopul pentru care au fost cheltuiţi mulţi bani?”, arată o scrisoare trimisă de domnul Mihai Muşat pe adresa redacţiei.
În concluzie, gălăţenii au nevoie de o campanie de informare şi asta cât mai repede, pentru că, altfel, ne-am putea înscrie la zeci de concursuri „Oraşul reciclării” şi vom fi mereu la coadă, pentru că nu ştim nici importanţa colectării selective şi nici ce sunt construcţiile colorate care ies din asfalt.
