Aflată la 75 de km de Galaţi, 43 de km de Tecuci şi 33 de km de Bârlad, comuna Drăguşeni pare fără scăpare: „sărăcie” scrie pe fruntea ei, chit că alături de această etichetă ar mai fi loc de multe altele, precum „agroturism” sau „investiţii”.
Dacă îi întrebi pe sătenii adunaţi, dis-de-dimineaţă, la cârciumă, de ce le merge aşa de rău, vor invoca drumul prea lung până la un oraş în care să muncească, dimensiunea prea mare a comunei (cu 7 sate!), răutatea celor „de la Centru” (Galaţi sau, după caz, Bucureşti) care nu ajută comuna şi câte altele!
Păcatul cel mare este că în Drăguşeni, locul în care totul s-ar putea transforma în aur, cine s-a dat drept Midas a stricat povestea şi a transformat totul în praf iscat pe drumurile săteşti, neatinse vreodată de o reţea de apă potabilă.
Civilizaţie cu termopane şi privată în fundul curţii
La Drăguşeni, apa este un lux. Dovadă fântânile de prin curţile oamenilor, mirosul aspru, de transpiraţie, emanat de săteni încă de dimineaţă, înainte de a începe munca şi privatele din curţi, pe care le intuieşti după duhoare. Chiar şi primăria, care funcţionează într-o clădire modernă, cu termopane şi gresie, are privata tot în fundul curţii.
Supărat în primul rând pe sine şi apoi pe toţi ceilalţi, primarul comunei Drăguşeni, Iancu Muntianu (PNL - FOTO), spune că „această comună nu are reţea de apă potabilă, căci nu am mai primit fonduri de la Guvern, pentru continuarea investiţiei. Obiectivul a fost început, în 2007, cu finanţare pe OG 7 şi prevedea realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă a satului Drăguşeni (12,5 km de conductă). În cererea noastră de finanţare erau incluse şi satele Fundeanu şi Nicopole, dar numai Drăguşeniul s-a calificat. Mă rog, dar nici această lucrare nu este gata”.
„Valoarea totală a lucrării estimate în 2007 era de 24 de miliarde de lei vechi, cu tot cu TVA. Până acum s-au investit în jur de 18 miliarde, dar din 2009 s-a oprit finanţarea de la Guvern, că este criză. În acest an am primit doar 900 de milioane lei vechi cu tot cu TVA. Eu nu fac politică, sunt prea mic pentru asta, dar, vă spun: în mandatul 2004-2008 am primit fonduri, dar din 2009, nimic, domnule!”.
De ce atâta sărăcie? Dar indiferenţă?
Comuna nu are nici reţea de canalizare (căci nu se poate califica la obţinerea vreunei finanţări europene fără să îndeplinească condiţia de bază – sistemul de alimentare cu apă), iar de gaze naturale, ce să mai vorbim!
Nici măcar reţeaua de energie electrică nu acoperă toate aşezările Drăguşeniului, fiind vorba de cartiere noi în care, în casele ridicate, serile se petrec la lumina gazului din lampă, ca în Evul Mediu! Drumurile… „îţi pui mâna în cap”, recunoaşte şi primarul.
Îl întrebăm, totuşi, de ce este atâta sărăcie în Drăguşeni? „Comuna asta e uitată de toţi şi de toate. Se află prea departe pentru ca oamenii să facă naveta la Tecuci, Bârlad sau Galaţi. Cu ziua, în sate nu prea găseşti de muncă, pentru că oamenii sunt săraci. Avem multe sate, 7 la număr, şi toate au probleme. Investitori nu vin, din cauza aşezării comunei. Şi apoi, nu avem cum să-i atragem, că nu este infrastructură!”, explică primarul.
Trasee turistice, vânătoare pe turism religios
Şi totuşi, comuna-mamut Drăguşeni ar putea fi salvată economic prin agroturismul finanţat în plan local sau naţional, sau prin proiecte europene. Aici există Rezervaţia Naturală a Pădurii Fundeanu (53 de ha), pe care s-ar putea organiza trasee turistice, căci zona este minunată. Ca să nu mai vorbim de turismul religios la Mănăstirea Adam – un loc extraordinar, completat de un peisaj ca în poveşti (FOTO 4).
Fondul silvic al comunei mai cuprinde Cabana Stroiu - fosta cabană de vânătoare a lui Ceauşescu, în care încă se mai organizează partide vânătoare la mistreţi, cu participanţi din Belgia, Danemarca etc.
Din păcate, însă, în niciunul din cele 7 sate nu ai să găseşti o pensiune agroturistică! „Pelerinii care vin la mănăstire de Sf. Maria sunt mii! Stau aşa, pe iarbă verde, în pădure. Nu au sătenii bani pentru pensiuni!”, explică primarul.
Noi am adăuga că nici nu îi interesează şi nici nu le arată cineva ce oportunităţi au! În alte locuri din ţară, un astfel de colţ de rai, cu potenţial turistic, ar fi fost plin de locuri şi baze de agrement.
