Modernizarea infrastructurii portuare şi realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere vor fi „motorul” relansării şi dezvoltării portului Galaţi. Mai mult, proiectul realizării unei platforme multimodale orientate spre transportul containerizat de mărfuri este unul important pentru întreaga comunitate locală prin oportunităţile de afaceri pe care le deschide, în special prin repunerea porturilor de la Dunăre pe harta principalelor axe de comerţ europene. Valoarea totală a investiţiilor pe care le presupune proiectul „Platforma Multimodală Galaţi”, derulat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, în parteneriat cu Port Bazinul Nou SA şi Metaltrade International SRL, este de aproape 80 milioane de euro. Finanţarea este asigurată, etapizat, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare (POIM), dar şi prin atragerea unor surse private.
În condiţiile în care, în ultimele decenii, o bună parte a industriei grele gălăţene a fost decimată de „turbulenţele” trecerii la economia de piaţă, reîntorcerea economiei locale la „rădăcini”, la oportunităţile pe care Dunărea le oferă, a devenit vitală pentru păstrarea mediului de afaceri „pe linia de plutire”. Din păcate, timp de ani buni, în lipsa fondurilor sau a unor strategii coerente privind dezvoltarea transporturilor navale, cea mai mare parte a infrastructurii portuare a rămas încremenită în timp, fiind din multe punct de vedere depăşită tehnic.
Şansa Portului Galaţi a fost includerea acestuia ca nod central în Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) ce a dus, deopotrivă, la definirea unor obiective strategice, dar şi la iniţierea, cu finanţare CEF, a unor proiecte concrete. Iar „Platforma Multimodală Galaţi” este de departe cel mai ambiţios proiect.
„Aderarea Românie la spaţiul comunitar a dus la creşterea interesului UE pentru Dunăre, aceasta devenind, practic, o „apă interioară” a Uniunii. Asta a şi dus la definirea Coridorului Rin-Dunăre drept unul prioritar pentru transporturile europene. Pe de altă parte, Comisia Europeană a constat că, pe acest coridor, anumite segmente erau foarte dezvoltate, în timp ce altele – inclusiv cel de la Galaţi – erau rămase în urmă, cu infrastructură veche, cu facilităţi portuare puţine şi depăşite. Tendinţa în Europa este de a stimula transporturile navale, fiind considerate mai ieftine şi mai puţin poluante, dar în schimburile economice a crescut semnificativ şi traficul de mărfuri containerizat, pentru că este mult mai ieftin, mai sigur şi se operează mai uşor. Aici este şi ţinta noastră: să aducem noi fluxurile de marfă în Galaţi. Iar rolul „Platformei multimodale” este de a sigura această flexibilitate în integrarea în lanţurile logistice, indiferent dacă este vorba de transporturi navale, rutiere sau feroviare”, ne-a explicat managerul de proiect din partea APDM Galaţi, Gabriela David.
TERMINALUL MULTIMODAL, PROIECT STRATEGIC
Desigur, de la teorie la… investiţii e cale lungă, iar drumul terminalului multimodal gălăţean a început încă din 2014. Atunci, APDM Galaţi, în parteneriat cu operatorii portuari privaţi – Port Bazinul Nou SA şi Metaltrade Internaţional SRL - au conturat o primă variantă a parametrilor şi obiectivelor principale ale proiectului, acesta fiind pre-identificat, în 2015, şi în strategiile CEF de dezvoltare a reţelei centrale de transport european. De asemenea, proiectul terminalului multimodal de la Galaţi a fost inclus ca proiect prioritar şi la nivel naţional, în Master Planul General de Transport (MPGT), document strategic la nivelul Guvernului şi al Ministerului Transporturilor.
Prin aceşti paşi s-a deschis calea în vederea finanţării proiectului „Platformă Multimodală Galaţi”, cu beneficii atât pentru administraţia portuară, cât şi pentru operatorii privaţi. Mai exact, în cadrul proiectului au fost incluse patru mari obiective investiţionale:
- Modernizarea infrastructurii portuare de bază, beneficiar fiind APDM Galaţi;
- Modernizarea infrastructurii rutiere din zona Platformei Multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic prin crearea unui pasaj/pod peste intersecţia cu calea ferată de acces în zona portuară şi a unui sens giratoriu, precum şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară – beneficiar APDM Galaţi;
- Reorganizarea şi construirea zonei de manipulare şi depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă, beneficiar fiind Port Bazinul Nou;
- Crearea unui nou acces în zona de manipulare şi depozitare pentru conformare cu normele europene de siguranţă şi securitate – beneficiar Metaltrade Internaţional.
„Unul dintre marile avantaje ale operatorului Port Bazinul Nou este că dispune de două tipuri de cale ferată – atât cu ecartament european, cât şi cu ecartament rusesc, caracteristic statelor din spaţiul ex-sovietic. Galaţiul este practic o poartă de legătură între spaţiul comunitar şi state precum Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi chiar mai departe, spre statele din Asia. Având aceste două tipuri de ecartament se pot face uşor manevre de transbordare, mărfurile pot circula mai rapid, fără costuri mari, ceea ce, desigur, este un avantaj competitiv pentru Galaţi. În plus, Port Bazinul Nou şi Metaltrade Internaţional fac parte din acelaşi grup de companii, rolul acestuia din urmă fiind de a se ocupa de partea de comerţ şi asigurarea contractelor ce generează traficul de mărfuri în port”, a precizat managerul de proiect Gabriela David.
Model german pentru Portul Galaţi
Interesant este că, în configurarea terminalului multimodal gălăţean, APDM Galaţi şi operatorii portuari nu s-au apucat „să reinventeze roata”, ci s-au inspirat din experienţa prin care au trecut deja porturile din Europa Centrală, un exemplu în acest sens fiind modernizarea Portului Duisburg, din Germania, cu care, de altfel, s-a şi colaborat în conceperea terminalului de la Galaţi.
„Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situaţie asemănătoare cu Portul Galaţi, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale - fiecare fiind, practic, un port în sine! - iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm şi în zona noastră, la Galaţi. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reuşit să înţelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanţa traficului containerizat în transporturile internaţionale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galaţiul să facă parte din aceste lanţuri logistice”, ne declara în 2016, la lansarea primei etape a proiectului terminalului intermodal, preşedintele Metaltrade International, Corneliu Găvăneanu.
Până însă a ajunge să beneficieze de experienţa germană, în depunerea cererilor de finanţare proiectul terminalului multimodal a mai avut de depăşit o serie de obstacole ce ţineau de restricţiile bugetare, inclusiv la nivelul UE. Mai exact, în varianta iniţială, când s-a depus proiectul pentru finanţare prin CEF, terminalul multimodal era gândit pentru o capacitate de 300.000 de containere (TEU)/an, cu o investiţiei totală de 190 milioane de euro. Numai că, la primul apel de proiecte CEF, lansat de INEA (Innovation and Networks Executive, organism european de implementare - n.r.) deşi proiectul a fost eligibil din toate punctele de vedere – administrativ, tehnic, financiar, ca analiză cost-beneficiu – nu s-au găsit şi… banii, grosul sumelor alocate României fiind orientate pentru proiectele din zona feroviară.
„Din restricţii financiare, ni s-a recomandat să ne ducem la jumătate, să regândim proiectul. Şi ne-am dus la 150.000 TEU şi o valoare de 80 milioane de euro. Ceea ce a însemnat însă o altă muncă, am luat-o de la capăt, pentru că trebuia gândită toată zona portuară, pentru ca în final funcţionalitatea terminalului să fie asigurată. La al doilea apel de proiecte CEF ne-am dus cu această variantă, a trecut ca eligibilitate, dar ca finanţare ne-am lovit din nou de restricţiile bugetare. Totuşi, de această dată, pentru a nu bloca proiectul, INEA a alocat bani – valoare eligibilă de 25,61 milioane de euro, pentru demararea primei etape a proiectului. Practic, asta înseamnă realizarea proiectului tehnic pentru toate obiectivele de investiţii – CE a văzut importanţa proiectului în ansamblul său – iar pe partea de lucrări a fost acoperită din această tranşă modernizarea infrastructurii portuare, în principal modernizarea cheului. Recomandarea a fost să ne orientăm şi spre programele naţionale cu fonduri europene, ceea ce am şi făcut în momentul în care a apărut prin POIM această posibilitate”, ne-a explicat managerul de proiect Gabriela David.
STADIUL ACTUAL DE IMPLEMENTARE
Lansarea oficială a Proiectului „Platforma Multimodală – Etapa 1 – Modernizarea infrastructurii portuare” s-a făcut în octombrie 2016, fiind cuprinse următoarele obiective:
- întocmirea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru următoarele investiţii: cheiul/zona de descărcare; Platforma Multimodală - infrastructură (platforme, drumuri, reţele de utilităţi) şi suprastructură (clădiri, zone suplimentare de depozitare); echipamente şi instalaţii portuare, existente şi nou create; racordul rutier şi feroviar pentru accesul pe platforma multimodală; zona de acces platformă;
- lucrări de dragare în zona Port Bazinul Nou pentru a permite intrarea în siguranţă a navelor;
- modernizarea cheiului existent pentru a efectua operaţiunile de încărcare directă şi operaţiunile de descărcare cu unităţi de încărcare intermodale (ILUs) între nave şi chei;
- umplerea parţială a bazinului portuar pentru a crea spaţiu suplimentar pentru acostare şi pentru operaţiunile de manipulare viitoare;
- nivelarea profilului elevaţiei platformei.
Proiectul tehnic pentru cheu a fost finalizat, valoarea contractului de proiectare fiind de 6,9 milioane de lei. Pentru paşii următori au mai fost lansate de APDM Galaţi două proceduri de achiziţii publice. Prima dintre ele vizează supervizarea lucrărilor, valoarea estimată a contractului fiind de 2,82 milioane de lei, termenul de finalizare a licitaţiei fiind aprilie 2019. A doua licitaţie vizează lucrările efective de modernizare a infrastructurii portuare, estimate la 90,07 milioane de lei. Dosarul licitaţiei a fost transmis în ianuarie la SICAP (platforma electronică de achiziţii publice –n.r.) în vederea validării, urmând ca în curând anunţul de participare să fie în publicat în câteva zile. Conform licitaţiei, termenul de execuţie al lucrărilor ar urma să fie de 18 luni, cu menţiunea că viitorul constructor va avea posibilitatea să-şi optimizeze tehnologiile pentru a obţine, eventual, un timp mai scurt pentru execuţie.
CE URMEAZĂ ÎN DERULAREA PROIECTULUI
Dincolo de Etapa 1, APDM Galaţi a intrat în linie dreaptă şi cu Etapa a II-a a investiţiilor, cu o valoare eligibilă de 10,12 milioane de euro, ce presupune „Modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară”. La modul practic,această etapă va avea în centru un racord feroviar şi rutier ce va asigura împreună cu partea navală intermodalitatea la nivelul portului. Cererea de finanţare pentru această componentă a fost depusă la Organismul Intermediar pentru Transport în vederea aprobării spre finanţare prin POIM 2014-2020.
Ce se aşteaptă în prezent este ca pe POIM să fie publicate şi ghidurile de finanţare pe care sunt eligibili şi operatorii portuari privaţi. „Reorganizarea şi reconstruirea zonei de manipulare şi depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă” ar urma să fie misiunea operatorului Port Bazinul Nou, în timp ce Metaltrade Internaţional va asigura crearea punctului de acces în zonele de depozitare şi manevră cu toate facilităţile aferente, conform standardelor europene. Desigur, nerăbdarea operatorilor privaţi în a vedea odată ghidurile pe POIM este mare, mai ales că valoarea eligibilă a acestor componente din proiect este de 42,86 milioane de euro, din care doar 21,43 milioane de euro ar urma să fie acoperite prin POIM. Pentru restul de 21,43 milioane de euro finanţarea va fi asigurată din surse proprii sau surse atrase, există deja o serie de demersuri în acest sens, dar se aşteaptă… ghidurile de aplicare.
„Operatorul lucrează deja la cererea de finanţare, astfel încât atunci când apare ghidul să se facă doar ajustările. Luna aceasta va fi lansat şi acest ghid şi sperăm astfel să clarificăm şi această ultimă etapă. Ideal ar fi ca şi ei să poată da drumul la licitaţii, astfel încât lucrările la obiective să meargă în paralel şi să se completeze reciproc în finalizarea platformei multimodale”, ne-a mai spus reprezentanta APDM Galaţi.
Galaţiul, inclus în Reţeaua Centrală TEN-T
Portul Galați este un port maritim-interior, întrucât permite și primirea de nave maritime. În acest sens, demn de menționat este că, din aceste punct de vedere, natură mixtă a portului Galați este recunoscută și de Regulamentul UE (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 Decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, care stipulează în Anexele sale că portul Galați este un port maritim și un port interior localizat pe Rețeaua Centrală. Datorită localizării sale pe unul din coridoarele rețelei centrale TEN-T, portul Galați devine un punct central al politicilor, strategiilor și programelor europene ce au ca prioritate dezvoltarea rețelei centrale până în anul 2030. Astfel, un element esențial pentru dezvoltarea portului Galați îl reprezintă sursele de finanțare nerambursabilă ce sunt disponibile în cadrul programelor finanțate din fonduri europene și gestionate la nivel național, regional sau European, orientate pe dezvoltarea transportului maritim și fluvial, ca mod de transport durabil.
Oportunităţi pentru dezvoltare
Apartenența Portului Galaţi la coridorul TEN-T Rin-Dunăre reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, poziționându-l între prioritățile UE în sectorul de transport.
Prin poziționarea sa ca poartă de intrare în UE într-una din cele mai stabile regiuni la granița de Est a acesteia, Portul Galați are potențial de a atrage fluxuri suplimentare și noi tipuri de marfă transportate pe rute precum Europa de Vest – Europa de Est, Europa – Marea Caspică și Marea Neagră – Marea Baltică. Portul Galați este cel mai mare port fluvio-maritim, respectiv al doilea port ca mărime din România, cu acces la sectorul maritim al Dunării și la Marea Neagră prin Canalul Sulina și prin Canalul Dunăre-Marea Neagră.
CITEȘTE ȘI: Se caută un restaurator pentru Casa ”Cuza Vodă”
Datorită poziției sale strategice pe Dunăre și ca platformă turnantă între țările estice care se învecinează cu Marea Neagră și țările europene fără ieșire la mare, locația portului Galați se dovedește a fi ideală pentru conectarea navigației interioare, maritime, a transportului feroviar și rutier.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
