REPORTAJ la Casa Roşie/ Mall-ul boschetarilor şi arena maidanezilor (FOTO)
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

REPORTAJ la Casa Roşie/ Mall-ul boschetarilor şi arena maidanezilor (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
* Din Casă de Cultură a Tineretului, „Casa Roşie” a ajuns un focar de infecţie de care nu răspunde nimeni * Proprietarul clădirii a plecat la Bucureşti, autorităţile par a nu şti cum ar putea să asigure igienizarea zonei, iar cetăţenii rămân asediaţi de mormanele de gunoi
„Dacă proprietarul nu-şi îngrijeşte clădirea, să fie confiscată!”, cer locatarii din zonă
 
Pe timpuri era Casa de Cultură a Tineretului. Pe urmă a devenit „Casa Roşie” şi mall, primul mall care se lua la trântă cu economia de piaţă. Din acele vremuri nu au rămas, în partea dinspre stradă decât nişte banere jerpelite şi personaje cu zâmbete decolorate ce te îndeamnă să cumperi produse de la o casă de modă. Nici măcar sigla fostului mall nu a rămas întreagă, iar în loc de „m” se cască nişte găvane ce lasă la vedere neoanele pe jumătate făcute ţăndări de furtunile care au trecut peste ele.
Dar, oricât de deprimantă ar fi imaginea acestui eşec comercial, adevărata dimensiune a decăderii urbanistice nu o ai decât ocolind clădirea, pe aleea care duce spre blocuri din spate. Prima reacţiei este să crezi că, pe undeva prin tufişuri, a rămas ascuns vreun hoit. Mirosul putreziciunii e atât de înţepător încât se simte de la zeci de metri depărtare. De fapt, duhoarea vine de la tonele de resturi de haine, saltele, mormane de peturi, cartoane şi câlţi mustind de gunoi, puroi şi urină. Totul este cuprins în pâlnia ruinelor amfiteatrului în care, pe vremuri, se ţineau spectacolele puse în scenă de trupele de amatori de la Casa de Cultură a Tineretului. „Aici, joia, venea taraf cu muzică lăutărească, se cânta, se juca, mai veneau formaţii, în amfiteatru era şi tribună. Şi uite ce-a ajuns! Acum, dacă te uiţi, cred că sunt două, trei remorci de gunoaie!”, ne zice doamna Popescu, de la un bloc din vecinătate.
În fapt, amfiteatrul mai este doar pe jumătate vizibil. Pe locul în care cândva se afla scena, acum s-a ridicat un soi de magazie, prelungire a „Casei Roşii”, o chestie pe cât de hidoasă, pe atât de inutilă acum. „E păcat, că era un loc chiar frumos pe vremuri, se mai bucura lumea de ceva, acum cu ce s-a ales: un loc distrus, o groapă de gunoi!”, ni se mai spune.
 
Mizerie cu răspundere limitată
 
Toată duhoarea se revarsă peste blocurile din jur, spre disperarea locatarilor din zonă. Desigur, toată mizeria n-a ajuns singură acolo, ci adusă de boschetarii care şi-au făcut aici culcuşuri în care se aciuează de obicei după lăsarea întunericului şi dispar, cine ştie pe unde, când se luminează de ziuă. Pe lângă ei s-au adunat şi maidanezii, iar până nu demult aici îşi avea sălaşul o haită de vreo zece, 12 câini, nu tocmai prietenoşi cu cei care ar fi îndrăznit să le încalce teritoriul.
Buclucul acesta e de ceva vreme în cartier, dar până acum pare a fi fără soluţie. „Au venit acum câteva luni de la Ecosal, să cureţe, să adune gunoaiele, asta tot după ce am vorbit la ziar. S-au strâns chiar şi cei mai mulţi dintre câini, nu toţi, că vreo doi, trei au scăpat cu fuga. Dar, până la urmă, de mizerie tot n-am scăpat. Iar se adună tot felul de boschetari aici, munţi de gunoaie, de îţi este şi frică să treci pe aici”, ne spune doamna Popescu. În fapt, nu numai cu boschetarii au locatarii ce au, ci mai ales cu proprietarul fostului mall care nu pare a fi în stare să-şi închidă proprietatea şi cu autorităţile publice care permit ca în inima cartierului să persiste acest focar de infecţie.
„Dacă eşti proprietar, ia măsuri, îngrădeşte locul, pune măcar pe cineva de pază, să nu mai intre oricine acolo. A fost acolo o îngrăditură, dar tot boschetarii l-au rupt, că era din fier, i-au rupt şi cărămizile… Dar, până la urmă, cine trebuie să aibă grijă de locul acesta? Chiar nu se poate lua nici o măsură împotriva patronului acesta? A plecat la Bucureşti, n-are nici o treabă cu mizeria de aici, iar pe noi ne-a lăsat cu gunoaiele până la gât”, ne spune indignată doamna Popescu.
În asentimentul ei este şi domnul Dabija Dumitru: „Casa Roşie au luat-o nişte bandiţi! Uite ce s-a ales de ea! Au lăsat-o pustie de umblă câinii şi boschetarii pe aici, dorm pe aici, prin spate. E jale!”
În opinia locatarilor, singura soluţie ar fi ca întreaga zonă să fie igienizată, îngrădită, iar patrulele de ordine publică să nu mai permită întoarcerea în aceste locuri a boschetarilor sau a câinilor maidanezi. Iar dacă situaţia o impune, atunci totul să se facă pe cheltuiala proprietarului clădirii. Iar dacă nu-şi respectă obligaţiile faţă de cetăţeni, să se caute metodele legale pentru ca clădirea să reintre în proprietatea publică. „Asta nici nu trebuia dată la privat! Se putea face aici o sală de spectacol, un club pentru copii, pentru tineri! Uite ce s-a întâmplat dacă a ajuns pe mâna hoţilor! Acum, clădirea ar trebui confiscată sau naţionalizată imediat! Trebuie făcută iar o casă de cultură!”, ne spune domnul Dabija.
Ce se va alege până la urmă din doleanţele cetăţenilor rămâne de văzut. Cert este că nu este admisibil ca şirului de clădiri sau de construcţii abandonate din Galaţi să i se mai adauge una.
 
Parcul de la Spitalul de Copii are nevoie de modernizări
 
Parcul de lângă Spitalul de Copii „Sf.Ioan” este o oază de verdeaţă binevenită, dar încă ar mai fi unele lucruri de făcut, consideră domnul Gică Carp.
 
 
„E frumos în zonă, e curat. Parcă s-a mai şi schimbat ceva. S-au luat chioşcurile, e mai bine fără ele că te împiedicai de toate dughenele. E mai aerisit, mai liniştit. Ce ar mai trebui făcut? Ar trebui reparate trotuarele, aleile, că mai sunt bătrâni, copii, se împiedică şi ar fi păcat. Poate şi nişte copaci ar mai merge puşi prin dreptul băncilor, să dea umbră mai multă.”
 
Vai de picioarele noastre! Când va repara Primăria trotuarele făcute ferfeniţă?
 
De când s-au ridicat chioşcurile dintre Casa Roşie, Spitalul de Copii „Sf.Ioan” şi Stadionul Oţelul, zona este, într-adevăr, mai aerisită, dar lucrurile au rămas doar pe jumătate făcute. Starea trotuarelor şi lipsa refugiilor din staţiile de autobuz sunt două dintre problemele care îi frământă pe cetăţeni. „În staţiile astea au fost nişte adăpostiri de la un particular, dar le-au tăiat şi în nici o staţie de pe aici nu mai ai unde să stai. Iar trotuarele au rămas de atâta timp nereparate. Toate plăcile au sărit, sunt kilometri de trotuare distruse pe care parcă nu le vede nimeni”, ne spune Dumitru Dabija.

Pe strada Siderurgiştilor, locul în care au fost vechile refugii au rămas doar piroanele, numai bune să-ţi rupi gâtul cu ele dacă nu eşti cu băgare de seamă. Bănci sunt. Să se „odihnească” oamenii în soarele arzător, în ploaie sau pe viscol. „Nu e bine fără refugiu. Am fost odată şi la sediul PC şi le-am zis: dom’le, sunt femei, sunt copii, vine un viscol, vine o ploaie, o furtună, unde ne adăpostim?”, ne spune dl Sandu Munteanu. Desigur, vina s-a dat pe povestea cu firmele care au fost nevoite să-şi ridice refugiile cu panouri publicitare. Drept este că, prin unele zone din oraş, primăria a început să reamplaseze refugiile. Dar cele care mai sunt încă de instalat, când vor fi gata? Sau va fi nevoie să mai treacă încă vreun an, doi până la rezolvarea unei probleme până la urmă simple, nu prea băgată în seamă de autorităţi, dar deloc comodă pentru cetăţenii lăsaţi cu ochii în soare.

 
„Mari şi negri”/ Un an excelent la producţia de ţânţari
 
Anul acesta, eforturile municipalităţii nu par a da roade. Cel puţin asta ar fi concluzia dacă este să ne luăm după pişcăturile de care au parte cetăţenii.
 
 
Iată ce ne-a spus Georgeta şi Ionica Arfire: „Primarul să facă curăţenie, că ne mănâncă ţânţarii, din ăia negri, mari! Nu se poate aşa ceva, nu mai putem ieşi pe o bancă, afară! Nici nu se cunoaşte că a dat insecticide cu avionul. Drept este că a mai şi plouat, poate din cauza asta s-a mai pierdut din efect, dar trebuie reluată problema cu ţânţarii, nu poate rămâne aşa!”
 
Deşertul de beton - Primăria să mai planteze copaci!
 
Lipsa copacilor pe strada Siderurgiştilor care să ofere umbră trecătorilor este una dintre cele mai supărătoare probleme ale cetăţenilor din zonă, ne spune Steluţa Ilie: „Eu stau pe partea străzii, este o căldură insuportabilă. Iar primăria nu a făcut altceva decât să taie copaci. Nu văd undeva ca primăria să fi plantat un copac. Culmea, în faţa blocului mea, am adus pe cheltuiala mea câţiva tei din pădurea din zona mea natală. Dar le-a dat la unii autorizaţie de construcţie, să-şi facă o extindere la parter şi a tăiat teii. Doar unul a scăpat, dar şi asta după mult circ şi multe certuri. Primăria putea măcar să spună: te extinzi până aici, dar nu cumva să atentezi la viaţa copacilor. Am făcut o hârtie acum câţiva ani şi am primit un răspuns sec: «a avut autorizaţie». Dar cine i-a dat autorizaţia, nu primăria?”.
 
Au scăpat de maidanezi, au dat de pisici
 
În spatele blocului PS1D, în dreptul scării trei, au fost amplasare vreo cinci cuşti pentru pisici. Felinele, simpatice de felul lor, aduc însă probleme cetăţenilor din zonă. „Cred că sunt vreo 20 de pisici cu totul. Iarna am înţeles că intră în subsol. Dar în primăvară, în scara trei nu puteai să intri din cauza mirosului de pişat de mâţă. Culmea, am cam scăpat de maidanezii din zonă, dar acum avem treabă cu pisicile. Cred că cine iubeşte pisicile trebuie să facă lucrul acesta cu măsură şi să aibă grijă şi de problemele de igienă. N-ar nimeni nimic cu pisicile, dar sunt, totuşi, nişte limite.”
 
Flori cu parfum de tomberon
 
Ecosal ar trebui să se ocupe mai mult de igienizarea tomberoanelor de gunoi. „E vară, e cald, văd este cineva care mătură acolo, dar cred că tomberoanele n-au fost spălate de când au fost aduse. Miros urât. La parter avem flori, dar ce folos când dimineaţa vine damf de tomberoane”, ne spune dna Popescu.

Nevoi fiziologice şi cetăţeneşti

 
Este nevoi de mai multe veceuri publice, consideră dl Dumitru Dabija: „Nu avem veceuri publice în Galaţi. Ajung oamenii să se pişe pe la garduri, pe după blocuri. Nu e normal!” Autorităţile au instalat o toaletă chiar lângă parcul din Spitalul de Copii, se pare însă că nu e suficient.
 
 
CITEŞTE ŞI:
Citit 6981 ori Ultima modificare Miercuri, 02 Iulie 2014 13:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.