Ruinele garajelor de la Ancora, încă în picioare (FOTO)

Ruinele garajelor de la Ancora, încă în picioare (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

* Locuitorii din zonă sunt nemulţumiţi de nepăsarea autorităţilor şi de faptul că nu au fost terminate lucrările începute * Proprietarii de garaje vor fi despăgubiţi cu aproximativ 25.000 lei fiecare * Primarul Marius Stan a semnat deja deciziile de expropriere pentru zona Ancora, ceea ce înseamnă că urmează să înceapă lucrările la demolarea completă a garajelor 


Dacă, în alte zone ale oraşului, problema garajelor a fost rezolvată, în locul acestora răsărind parcuri şi parcări (de exemplu, zona Colegiului Economic Virgil Madgearu, zona restaurantului Doi Cocoşi etc), în zona pieţii Ancora au rămas aceiaşi pereţi ponosiţi, plini de mizerie, cu grafitti jignitoare, dar şi mormanele de peturi şi de cadavre de animale al căror miros îţi mută nasul din loc. De altfel, acesta este principalul lucru de care se plâng oamenii: garajele care n-au fost nici demolate, nici lăsate în picioare.

Noul Galaţi nu e mai bun decât cel vechi

La începutul mandatului său, actualul primar al Galaţiului le promitea oamenilor schimbări importante în cartier. "Ne-a zis că ne face parc, parcare, să nu mai stea maşinile astea aiurea peste tot, că va arăta iar frumos cartierul nostru. Dar nu s-a făcut nimic. Ba s-a făcut mai mult rău, că s-au apucat de demolat înainte să ştie dacă le pot demola pe toate. Ăsta e noul Galaţi, oraşul în care treaba se face fără cap şi nu se mai termină niciodată”, ne-a explicat un cetăţean.

Până la soluţionarea problemei garajelor, întreaga zonă de lângă Şcoala 28 arată groaznic. Puţinele construcţii care au mai rămas în picioare sunt încadrate de pereţi care stau să cadă, de cărămizi aruncate la voia întâmplării, de gropi pline cu apă după fiecare ploaie, care abia aşteaptă să prindă toate maşinile care îndrăznesc să se aventureze printre ele.

Acum, tot ce pot face locuitorii din zonă este să aştepte finalizarea acţiunilor de demolare şi construire a mult trâmbiţatelor parcări şi parcuri, acţiuni îngreunate de proprietarii care nu au vrut să renunţe de bunăvoie la garaje. Spre exemplu, în luna martie a acestui an am stat de vorbă cu Ion Toader, un cetăţean din cartier, care ne-a spus că "şi eu am garaj prin zonă. Am carte funciară, contract de vânzare cumpărare la el, tot ce trebuie. Dacă cineva vrea să îl demoleze, trebuie să vină să stea de vorbă cu mine, să vadă ce pretenţii am. Că doar nu am plătit impozit degeaba atâţia ani!". Pe de o parte, faptul că a plătit impozite şi taxe îi dă dreptul omului să ţină cu dinţii de proprietatea sa. Pe de altă parte, faptul că îngreunează progresul zonei, forţând autorităţile să oprească lucrările,  nu este deloc benefic pentru societate, în ansamblul ei.

Cât costă demolările

În respectiva zonă, au fost identificaţi de către primăria municipiului Galaţi 20 de proprietari de garaje, care vor împărţi între ei suma de 500,000 lei în urma exproprierii, aşa cum anunţa ziarul nostru la finalul lunii mai.

Conform informaţiilor furnizate de autorităţile locale, Primăria municipiului Galaţi este gata să cheltuiască, de la bugetul local, 2.288.643 de lei pentru restructurarea urbană din Complex Ancora. Din aceştia, 494.521 de lei reprezintă suma cu care vor fi despăgubiţi proprietarii pentru garaje, cât şi pentru terenul de sub ele.

Documentele realizate de SC Proiect SA arată că „în vederea fluidizării traficului din cartierul Mazepa, pentru eliminarea ambuteiajelor de la ore de vârf se impune amenajarea unei artere de legătură între străzile Lăpuşneanu şi Roşiori”. Coridorul de expropriere are o suprafaţă de 4.372 de metri pătraţi şi cuprinde: carosabil arteră de legătură – 2.176 metri pătraţi, spaţii parcare – 1.357 metri pătraţi, trotuare – 193 metri pătraţi şi spaţii verzi - 600,5 metri pătraţi.

În luna septembrie, conform unui nou comunicat de presă pe care reprezentanţii primăriei l-au trimis, Marius Stan a semnat deciziile de expropriere pentru proprietarii din imobilelor din zona Ancora. „De la data emiterii dispoziţiilor primarului, operează de drept transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor afectate de lucrările de utilitate publică de interes local, din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea acestuia”, se arată în comunicat.

Printre precizările făcute, reprezentanţii autorităţilor locale au specificat şi că, potrivit legii, dispoziţiile primarului produc efecte şi în cazul în care proprietarii imobilelor cuprinse în listă nu s-au prezentat în termenul de 30 de zile lucrătoare de la data notificărilor pentru a depune actele care atestă dreptul de proprietate sau alt drept asupra imobilelor supuse exproprierii. De asemenea, au efecte şi în cazurile în care proprietarii nu prezintă un titlu valabil, proprietarii nu sunt cunoscuţi, dar şi în situaţiile în care pentru respectivele imobile există succesiuni nedeschise, succesorii sunt necunoscuţi sau nu se ajunge la o înţelegere privind valoarea despăgubirii.

Oamenii nu cred până nu văd

Pentru că încă nu a intrat nici un utilaj în zonă pentru a demola ce a rămas din garaje deja dezafectate şi pentru a le pune la pământ pe celelalte, locuitorii din zona Ancora nu mai cred nimic din promisiunile făcute. Oamenii vor fapte, nu vorbe, aşa că sunt aproape siguri că vor mai sta cel puţin încă şase luni cu ruinele la nas. "Păi, dacă a semnat exproprierile în septembrie, dacă s-a vorbit despre ele din mai, nu vă daţi seama că trebuia să înceapă lucrul? Într-o lună vine iarna şi la revedere muncă, decât să torni asfalt pe ninsoare, mai bine stai acasă. Dar, la ce ingineri sunt acum în domeniu, nu m-ar mira nimic", ne-a explicat Boghiu Alexandru, un domn de 58 de ani.

Până la parcări moderne, maşinile stau în praf

În aşteptarea mult visatelor parcări, şoferii din cartier îşi lasă maşinile pe pământul rămas în urma demolării garajelor. "Se vede cu ochiul liber că deja este mai mult loc pentru maşini, dar nu înţeleg de ce nu pot fi accelerate procedurile. Toată vara a fost bine, că nu prea a plouat, dar de acum, dacă vin ploile, aici va fi mocirlă. Iar la iarnă nu intră nici o volă să cureţe zăpada, că doar ăsta e un fel de şantier. Din păcate, nu lucrează nimeni pe aici. Trist, dar ce putem să facem noi, nişte cetăţeni simpli? Nu am avut garaj, dar am vecini care ar fi în stare să se judece prin instanţe cu primăria pentru câţiva metri pătraţi, în condiţiile în care primesc şi bani pentru coşmelia aia. Nu mi se pare deloc normal să existe astfel de construcţii în 2015, când în Europa sunt parcări supraetajate, păzite. La noi, nici măcar astea normale nu le putem întreţine", ne-a declarat Emanuela Andrei, o şoferiţă pe care am surprins-o plecând la serviciu.

Celelalte garaje din cartier au rămas intacte

Garajele din cartier nu se găsesc doar în zona pieţei Ancora. Prin spatele blocurilor BR, pe strada Armata Poporului, dar şi pe celelalte străduţe din zonă sunt zeci, dacă nu sute de astfel de construcţii încă intacte, care ocupă destul de mult loc într-un oraş şi aşa sufocat. Mai mult decât atât, unii proprietari de garaje nici măcar nu le folosesc pentru a ţine maşina în ele, ci pe post de service auto sau magazie. Din această cauză, gălăţenii care locuiesc la Ancora s-au împărţit în două tabere: pro şi contra garaje. Conform ultimelor acţiuni ale primăriei, măcar la nivel birocratic, s-ar părea că a doua categorie câştigă teren, dar până la finalizarea demolărilor nu poate fi nimic sigur.

"Da, îmi doresc parcări normale, parcuri pentru copii, vegetaţie în locul betonului care ne sufocă zi de zi. Aici este o zonă intens circulată, e şi o şcoală, copiii vor să se joace. Unde să facă asta? În stradă? Dar, degeaba ne batem cu pumnii în piept că vrem normalitate, dacă apoi facem scandal că mai bine să ne păstrăm garajele", ne-a mai spus un cetăţean, sub protecţia anonimatului.

Aşadar, când şi cum vor fi demolate toate garajele din cartier, nu se ştie. Cert este că majoritatea asta îşi doreşte. Un cartier curat, cu locuri de parcare normale, pentru a nu-şi mai lăsa maşinile pe stradă sau sub copacii bătrâni, dar şi cu locuri de joacă, astfel încât cei mici să nu mai fie nevoiţi să se distreze printre grămezile de gunoi.

Chioşcurile blochează aproape tot trotuarul

Chiar dacă oamenii au în zonă o micropiaţă, majoritatea cumpărăturilor se fac de la gheretele care ocupă câte un loc pe trotuarele din cartier. Astfel, locuitorii pot lua roşii, castraveţi, verdeţuri, miez de nucă, fructe, brânză, ouă, pâine, bere, baterii, sucuri, rujuri, oje, orice de la aceste magazine, motiv pentru care existenţa lor este tolerată de majoritate.

Însă, ca în orice societate cu oameni diferiţi, şi aici sunt păreri pro şi contra. Astfel, există şi locuitori care nu sunt de acord cu ideea de chioşcuri, pentru că ocupă din spaţiul pietonal. "Aceste gherete ţin ocupat câte jumătate de trotuar acum, iar vara e şi mai grav, pentru că îşi întind lăzile cu fructe şi legume de trebuie să faci slalom printre ele. Domnul primar Marius Stan a făcut o treabă bună desfiinţând chioşcurile din mare parte a cartierelor, dar la noi de ce nu a ajuns această dispoziţie? Ok, nu am nimic cu oamenii care lucrează acolo, fac şi ei un ban, dar primăria ar trebui să facă galerii comerciale unde să îi mute, galerii care să nu mai deranjeze traficul pietonal din zonă", ne-a declarat Chirilă Dumitrache, un cetăţean de 67 de ani.

Cu toate astea, oamenii se opresc în faţa acestor chioşcuri mai mult decât la piaţă, pentru că au mai multe opţiuni. "La chioşc am de unde alege. E drept, ocupă spaţiu, dar sunt aici în zonă de atâţia ani încât ne-am obişnuit, nici nu îi mai observ. Primăria să asigure locuri de muncă şi apoi să dărâme chioşcuri", ne-a declarat o femeie.

Resturi aruncate pe jos

Un domn cu care ne-am întâlnit în cartier ne-a spus că este foarte dezamăgit de mizerie. "Când m-am mutat aici, în tinereţe, exista un respect al omului pentru ceea ce îl înconjoară. Acum, băieţii ăştia de la Ecosal vin şi dau cu mătura, strâng gunoaiele de la containere şi, din urma lor, vin şmecherii cartierului şi aruncă la loc. Ambalaje, mucuri de ţigară, nu contează. De toate", explică cetăţeanul. Pentru rezolvarea acestor probleme, omul a găsit şi o soluţie: munca în folosul comunităţii. Asta pentru că, spune el, amenzile nu îi afectează pe şmecheraşii care conduc maşini de zeci de mii de euro.

Rablele din cartier ocupă locul degeaba

Pentru că nu îşi mai permit să le conducă sau nu mai pot, din cauza stării de sănătate ori a vârstei înaintate, unii proprietari de maşini din zona Ancora şi-au abandonat maşinile şi le-au lăsat pradă ploilor, vântului şi hoţilor de fier vechi. Dar, pentru că primăria nu poate ridica maşinile ale căror taxe şi impozite sunt plătite la zi, cartierele gălăţene sunt pline de astfel de monumente de rugină.

La începutul acestui an, Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al primăriei, ne spusese că autorităţile locale vor face şi în acest an o campanie de strângere a rablelor din parcări, dându-le ulterior şansa proprietarilor să le revendice. În caz contrar, maşinile confiscate vor fi casate, iar banii vor intra în bugetul local. Ce cred oamenii despre aceste lucruri? "Vreau să dispară mai repede rablele astea, pentru că ocupă locuri de parcare degeaba. Unde aş putea eu să îmi las maşina stă o epavă, nu mai are nici geamuri, e plină de cartoane, uşa din partea şoferului nu se mai închide, tabla e ruginită. Ce e asta? Dacă nu mai poţi să ţii o maşină, vinde-o, nu o lăsa să putrezească în parcare. Sau măcar du-o la rabla, la REMAT, la fier vechi", ne-a spus un tânăr.

Copacii sunt prea bătrâni Oamenii vor vegetaţie mai tânără

La fiecare furtună puternică, locuitorii din zona Ancora stau cu teamă, din cauza copacilor uscaţi din zonă. Oamenii mai bătrâni spun că nu s-au mai plantat copaci în cartier de când s-au mutat ei acolo, adică de mai bine de 50 de ani. Cu toate astea, când autorităţile fasonează copacii existenţi, se găsesc mereu paersoane care să conteste acele acţiuni.

Unii strâng, alţii împrăştie resturile

În timpul periplului prin cartier, am dat peste o femeie care scotocea în containerele de gunoi, înainte să vină maşina ECOSAL. Am întrebat-o în treacăt de ce face asta şi ne-a spus că e în căutare de sticle de plastic, pentru a face un ban, fără să fie nevoită să cerşească. Admirabil, însă locuitorii spun că cei mai mulţi care scotocesc containerele împrăştie resturile fără jenă.

Foto Florin Răvdan

Citit 4742 ori Ultima modificare Marți, 13 Octombrie 2015 16:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.