Costul irigaţiilor îi "usucă" pe fermieri

Costul irigaţiilor îi "usucă" pe fermieri
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • * Fără subvenţiile care acopereau peste 80 la sută din preţul apei şi al reparaţiilor instalaţiilor, suprafeţele irigate efectiv au scăzut drastic, în ultimii trei ani *

Capacitatea fermierilor gălăţeni de a plăti apa de care au nevoie pentru a-şi iriga culturile, pe timp de secetă, a scăzut drastic în ultimii trei ani, după eliminarea subvenţiilor de la stat. Fără ajutorul care acoperea până la 90 la sută din valoarea apei, preţul irigaţiilor este împovărător pentru agricultori, aşa că mulţi îşi pun speranţele în ploile care se anunţă.

În 2008, la prima udare, filiala judeţeană a Asociaţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a livrat apă pentru irigarea 29.191 de hectare. În anul următor, s-a înregistrat o creştere semnificativă a suprafeţelor irigate, prima udare aplicându-se pe 39.745 de hectare. Din 2010, primul an în care fermierii nu au mai primit subvenţii, suprafeţele irigate au scăzut de aproape şapte ori, ajungând la doar 6.558 hectare. „Practic, statul îl subvenţiona pe fermier cu 90 la sută din suma care îi era necesară pentru plata apei folosite la irigaţii şi cu 80 la sută din sumă necesară reparaţiilor instalaţiilor de livrare a apei”, ne-a declarat directorul filialei judeţene a ANIF, Aurel Zamfir. În 2011, un an în care a ploua mai mult decât în acest an, suprafaţa irigată a fost de 8.070 de hectare.

Cât s-a irigat în 2012?

În acest an, pe fondul secetei, suprafaţa contractată până la acest moment pentru irigare este de trei ori mai mare decât cea irigată efectiv în 2011, ridicându-se la 25.947 de hectare. S-au irigat, de la începutul lunii mai, 1.269 de hectare de teren agricol din judeţ. „Campania de irigaţii din acest an a început pe data de 3 mai şi a vizat 714 hectare din zona Bădălan, 54 de hectare de la Braniştea, 265 de hectare din zona Grindu-Prut, 156 de hectare de la Tudor Vladimirescu şi 80 de hectare de la Vladimireşti”, a mai spus Aurel Zamfir.

De ce este apa atât de scumpă?

Cu cât fermierii care irigă sunt mai puţini într-o zonă agricolă, cu atât preţul apei pe care aceştia o folosesc va fi mai mare. „Preţul miei de metri cubi de apă pentru irigaţii ajunge şi până la 1.200 de lei, iar cererea pentru apă este scăzută. Dacă un fermier este situat spre capătul linei unei reţele de irigaţii, iar staţiile de pompare din drum spre el nu funcţionează, pentru că fermierii care le deţin nu irigă, e normal că agricultorul aflat la distanţă mare va plăti scump pentru apa folosită, dat fiind că circa 85 la sută din preţul apei este reprezentat de cheltuielile cu energia electrică folosită”, declară Aurel Zamfir. Cu alte cuvinte, un fermier a cărui exploataţie este situată la mare distanţă de canalele de irigaţii din care provine apa nu are altă soluţie decât să plătească scump sau să rişte să se îşi compromită recolta, dacă nu plouă suficient şi la timp.

Citit 2934 ori Ultima modificare Marți, 29 Mai 2012 19:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.