Dezastru în agricultură din cauza secetei! Pe fermierii gălăţeni îi paşte falimentul

Dezastru în agricultură din cauza secetei! Pe fermierii gălăţeni îi paşte falimentul
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* De şase ori mai puţin grâu * Porumbul se usucă pe câmp * Plantaţiile de rapiţă au fost compromise în proporţie de peste 90 la sută, iar peste o treime dintre culturile de floarea soarelui au avut deja de suferit * Marii fermieri sunt ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori, de foame * Agricultorii solicită sprijinul Guvernului pentru a putea supravieţui unuia dintre cei mai grei ani din ultimul sfert de secol *

Căldura înăbuşitoare, seceta şi preţul ridicat al irigaţiilor i-ar putea aduce pe agricultorii gălăţeni în sapă de lemn! Cei care şi-au permis să îşi ude culturile speră acum că banii luaţi pe recolte le vor permite nu să obţină profit, ci măcar să evite falimentul. Pentru cei care nu au putut iriga, se apropie zilele de fiere, când vor trebui să plătească din propriile buzunare costul calamităţilor.

Preşedintele filialei gălăţene a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole Tehnice (APCPT), Petre Grigore, susţine că în cei 32 de ani ai carierei sale de inginer în agricultură nu a mai văzut niciodată, pe câmpurile gălăţene, un dezastru de asemenea proporţii. Preşedintele APCPT mai spune şi că, în urma discuţiilor cu fermierii din Dobrogea şi restul sudului Moldovei, a concluzionat că Galaţiul este cel mai afectat judeţ. Fermierii cer acum ajutor financiar din partea statului pentru a putea supravieţui perioadei de criză. Marii agricultori se văd ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori s-ar putea să nu recolteze nici măcar cât să îşi scoată gospodăriile din iarna care vine.

De trei ori mai puţine precipitaţii
A plouat prea puţin în ultimul an, iar majoritatea precipitaţiilor a căzut în iarnă, sub formă de zăpadă. În rest, udarea culturilor s-a făcut mai mult artificial, prin irigaţii. „Seceta s-a instalat cam prin luna iunie a anului trecut, iar de atunci a plouat foarte puţin. Mai exact, am înregistrat circa 200 litri de precipitaţii pe metrul pătrat, în condiţiile în care, potrivit specificului zonei, ar fi trebuit să avem de două ori mai mult. De fapt, plantele au nevoie, anual, de circa 600 litri de apă pe metru pătrat. Aici, în zona Bădălanului, am reuşit să mai irigăm, ca să suplimentăm cantitatea de apă, dar sunt şi zone unde nu s-a putut uda cât trebuie, iar acei fermieri sunt la pământ”, a declarat Petre Grigore.

Căldura a sufocat lanurile
În fiecare vară e tot mai cald, iar tendinţa de creştere a temperaturile s-ar putea accentua în anii viitori. Iar atunci când câmpurile se transformă în cuptoare, plantele nu mai cresc. „În mod normal, pe timp de vară, la soare, plantele au nevoie de o temperatură de circa 25 sau 26 de grade Celsius. Dacă e mai cald de atât, timp de mai multe zile la rând, încep problemele. Când se ajunge spre pragul de 35 de grade Celsius, plantele îşi încetează activitatea fotosintetică, deci nu se mai hrănesc. Se instalează stresul hidric şi termic. În condiţiile în care temperaturile prea ridicate se menţin doar două sau trei zile, cultura şi-ar mai putea reveni, pentru că să face fotosinteză dimineaţa şi seara, când e mai răcoare. Dacă însă perioada de caniculă este mai lungă de câteva zile, nu se mai poate face nimic. Începe procesul de uscare a plantei, iar cultura este compromisă”, spune Petre Grigore.

Grâu pitic, recoltă slabă
Problemele serioase ale agricultorilor au început încă din toamnă trecută, când însămânţarea la grâu s-a făcut greu, cu consum mare de combustibil şi pluguri rupte în pământul tare ca piatra. N-a plouat suficient, a nins abia în a doua jumătate a iernii, iar pe suprafeţe întinse, grâul a răsărit abia în primăvară şi a rămas pitic, din cauza lipsei ploilor. Dacă anul trecut se obţinuseră şi până la şapte tone de grâu la hectar, în acest an sunt fermieri care nu se aşteaptă să recolteze mai mult de 200 sau 300 de kilograme. Cine va scoate spre o tonă şi jumătate la hectare, va trebui să se declare mulţumit!
„Suprafeţele cultivate cu grâu au scăzut foarte mult. Dacă în anii trecuţi se semănau între 75.000 de hectare şi 100.000 hectare, în acest an s-a făcut lucrări doar pe terenuri cuprinse între 55.000 hectare şi 60.000 de hectare. Fermierii care au noroc pot scoate până la 1,5 tone de grâu la hectar, dar nu mai mult. Recolta de grâu pe care o estimăm, în acest moment, la nivel de judeţ, nu va depăşi 50.000 de tone, o cantitate mică. Nici calitatea grâului recoltat nu va fi prea grozavă, aşa că ne aşteaptă o perioadă foarte grea”, a precizat preşedintele filialei gălăţene a APCPT.

Porumbul se usucă pe câmp
După lovitura pe care au primit-o în urma slabei dezvoltări a culturilor de grâu, fermierii au acum probleme şi cu porumbul. Cei care şi-au întors culturile şi au pus porumb, nu pot acum decât să se uite la cerul care nu le-a dat suficientă apă şi să spere că vor găsi o soluţie ca să iasă din criză. „S-ar putea ca porumbul să nu se facă aproape deloc. În cazul micilor fermieri care au două-trei hectare cultivate, o recoltă de câteva sute de kilograme la hectare nu ajunge nici măcar cât să îşi ţină gospodăria şi să îşi hrănească animalele”, spune Petre Grigore.

Falimentul - o ameninţare reală
Cum culturile sunt foarte slabe, mulţi dintre marii fermieri gălăţeni au început să se gândească la faliment. Utilajele cumpătare cu bani împrumutaţi de la bănci le-ar putea fi ridicate, iar banii pentru plata celor de la care fermierii au luat pământ în arendă vor fi greu de strâns. Apar şi dificultăţile fiscale la deducerea cheltuielilor, dat fiind faptul că recoltele fie nu există (ca în cazul rapiţei), fie sunt mult mai mici se anticipase, cum e situaţia culturilor de grâu.

„Sprijinul de la Guvern e absolut necesar!”
Preşedintele APCPT spune că această criză nu se mai poate rezolva decât prin intervenţia Guvernului. „Am făcut deja demersuri ca să putem discuta cu prefectul, reprezentatul Guvernului în teritoriu. Autorităţile trebuie să intervină, pentru că, în caz contrar, cu toţii vom avea de suferit în lipsa culturilor de cereale. Nu înţeleg de ce nouă nu ni se pot da ajutoare, dar fermierilor din Portugalia sau Franţa li se pot da. Avem nevoie în aceste momente de irigaţii gratuite sau măcar subvenţionate, aşa cum au fost până în 2009. Cei cărora culturile le-au fost calamitate, au nevoie de ajutoare ca să supravieţuiască”, conchide Petre Grigore.

Citit 3879 ori Ultima modificare Miercuri, 11 Iulie 2012 20:37

11 comentarii

  • postat de ANonim
    Vineri, 27 Iulie 2012 12:46
    bV domnu inginer STROILA multi golani au ramas atunci dupa DEMITERILE din anif multi ingineri au ramas pe posturi de electromecanici ;!
    este pacat si de plecarea dumneavoastra si a domnului sef de zona LIVIU BALTAGA !!!
    acei ingineri care sunt pe posturile de electromecanic au salarii de 1900 2000 de lei ;)
    domnul stroila cunoaste foarte bine situatia ;)
    imi spun parerea ca un fost angajat care cunosc foarte bine situatia
    0
    0
    Raportează
  • postat de Camelia
    Joi, 12 Iulie 2012 23:20
    Dupa ce l-am sarit de cateva ori am citit lunga postare facuta de Mihai Stroila.Este o lectie de profesionist ce justifica imaginea textului.El scrie cu totul altfel de majoritatea postacilor de politica si politicieni,despre societate si despre profesia lui ,de agricultura si irigatii scrise mai mereu cu litere mari.Mai si greseste dar VL ar trebuii sa-l ia in seama.
    0
    0
    Raportează
  • postat de petre
    Joi, 12 Iulie 2012 16:09
    sa fie seceta 10 ani de acu incolo,ori plecam toti,ori murim toti,sau poate ne facem oamenii seriosi.
    0
    0
    Raportează
  • postat de Hadrian
    Joi, 12 Iulie 2012 12:00
    Domnilor, anul trecut am avut un schimb de idei cu mai multi fermieri din Germania , Suedia si Olanda. La ei lucrurile stau in felul urmator . Mentalitatea lor este asa:" Daca vrei sa faci agricultura iti trebuie un plan bine pus la punct, minime cunostinte informatice si o minima conexiune la internet". Accesarea fondurilor europene necesita, este adevarat, parcurgerea multor obstacole, dar la sfarsit, fara doar si poate, roadele se culeg din plin. In Romania consider ca este o problema de educare si de mentalitate. La noi problema se pune in felul urmator:" Eeh, am 61 de ani, ce mai fac eu la varsta asta? Ce e ala calculator? Naiba sa il ia! Nici nu stiu cum sa il deschid".
    Sincer, am ramas placut surprins de dorinta oamenilor mai in varsta din vest si nunumai de a-si dezvolta propriile ferme cu bani europeni. Nu conteaza cati bai ai personal, conteaza , repet, sa ai un plan de dezvoltare bine pus la punct pentru ca cei sus-pusi de la forurile europene sa aiba increderea necesara pentru a te finanta.
    Evident, pe baza pererilor mele vor exista comentarii pro si contra. Nu e nicio problema! Va doresc o zi buna si...deschideti ochii!!
    0
    0
    Raportează
  • postat de D
    Joi, 12 Iulie 2012 11:42
    lasa sa fie dezastru .oricum toate le cumparam din import.
    ASTEA ROMANESTI SI PROASTA CALITATE SI FOARTE SCUMPE .
    0
    0
    Raportează
  • postat de unul
    Joi, 12 Iulie 2012 10:13
    Agricultura la "mana" Domnului !
    0
    0
    Raportează
  • postat de irimia
    Joi, 12 Iulie 2012 09:51
    Bravo DL STROILA ,BRAVO.Sa nu ne duci iar in eroare cu venirea Ministrului Agriculturii. Poate faceti ceva sa dati cu ZAMFIR de pamant ca numai hotii si distrugeri a facut la irigatii.Sa plece odata cu gasca lui de prosti .Vreau sa te cunosc cat mai de aproape ca am auzit multe lucruri frumoase de dumneata.
    0
    0
    Raportează
  • postat de BT
    Joi, 12 Iulie 2012 09:15
    trimiteti aceasta fotografie si la sediul de campanie al presedintelui suspendat. el a spus ca agricultura si turismul sunt viitorul romaniei, si nu industria.

    ma uit la poza si vad viitorul romaniei gandit de basescu. desi nu era treaba lui chestiunile economice.

    o vorba din batrani zice ca ouale nu se pun toate in acelasi cos. daca se lovesta unul mai raman celelalte.

    de aceea avem nevoie si de industrie si de agricultura si de turism.
    0
    0
    Raportează
  • postat de IC
    Joi, 12 Iulie 2012 08:16
    Nea Stroila ai dreptate aproape in tot ce scrii ,poate cu exceptie faptului ca de dezastru din irigatiile din judetul Galati nu se face vinovata numai conducerea ministerului si a ANIF din ultimii ani.Asa cu te cumosc , stii foarte bine , ca dezastrul a inceput din anii '90 si a culminat in acest an. Si incheierea opiniei mataluta semana a declaratie de afiliere politica ,oare cu ce scop? Parerea mea este ca nu trebuie sa te astepti la prea multe de la actualii guveranti , sunt aceiasi care au mai guvernat. La liberali este acum un fost prim ministru FSN ,ala cu gatul scurt , care a pus cruce irigatiilor prin afirmatia " irigatiile nu sunt rentabile in Romania".A descoperit brusc acest lucru ,dupa ce a imbracat pulovarul si la emanat Ion Iliescu. De ce nu a spus acest lucru si atunci cand a luat bani buni ,prin 1980 ,pentru studiul pe model a statie SRP1 , studiu concretizat in realizarea actualei statii ? Seceta din zona judetului nostru si nu numai ,a fost prognozata ,de specialisti , cu multi ani in urma iar pentru combaterea acesteia s-a initiat programul de amenajari de irigatii , evident cu tehnologiile , organizarea agriculturii , costurile si gandirea de atunci. Da , apa repompata de doua ,trei ori , este scumpa ,datorita energiei scumpe ,dar nu trebuiau parasite ideea de irigatii si amenajarile , trebuia regandita intreaga schema , de la randamentul statiilor , reducerea maxim posibila a pierderii de apa din canale , schimbarea tehnologiilor de udare ,eventual trecerea la culturi pretabile la irigatii prin picurare ,in zonele mai inalte si nu in ultimul rand subventionarea energiei , a realizarii si intretinerii amenajarilor, la adaptarea la noile realitati privind propietetea terenului . Parerea mea este ca despartirea in continuare a imbunatatirilor funciare ( irigatii ,desecari-drenaje ,ces ) de Ministerul Mediului si Padurilor , repectiv de Gospodarirea Apelor,este o mare greseala si o piedica in accesarea unor programe. Daca nici seceta si ploaia nu este factor de mediu ,atunci nici padurile si apele nu sunt . Poate era posibila alimentarea cu energie elecrica ieftina , obtinuta in hidrocentrale , a statiilor de pompare de imbunatatiri funciare . In definitiv apa care se colecteaza in acumulari este din preciptatiile cazute in paduri si pe terenul agricol iar fara lucrari specifice de combatere a eroziuniei solului ,acumularile se vor colmata in cativa ani. Si multe ar mai fi de spus , cert este ca din 3,5 milioane ha amenajate pentru irigatii a ramas mai nimic ,ca pagubele sunt imense iar daca prognozata desetificare a sud-estului tarii se va concretiza, v-a fi un adevarat dezastru , ne prinde total nepregatiti ..
    0
    0
    Raportează
  • postat de doru
    Joi, 12 Iulie 2012 07:15
    Cunosc,cativa dintre "marii" agricultori ai judetului si nu numai, dar cinstit vorbind, absolut niciunul ,din punct de vedere material nu este de plans, tranzactii cu cereale nu prea curate, masini 4x4, arma de vanatoare, casa de neam prost, ifose de mari boieri si bocete multe multe cand "Dumnezeu ia uitat si statul nu-i ajuta" .
    0
    0
    Raportează
  • postat de Mihai STROILA
    Joi, 12 Iulie 2012 03:56
    Iti vine sa plangi,nu alta.Dar imi fuge mintea la "Ganditorul de la Hamangia ".Sigur ,ii dau dreptate dl Grigore. Dar am tristetile mele. Noi ,agricultorii ,fiecare cu priceperea lui, putem fi foarte priceputi,dar daca n-ai din ce,spuneti-mi ce sa facem?Culturile plang vara pe seceta.Noi in fiecare zi.Pana cand?
    Ducem lipsa de munca cu aparatul gandirii ! Nu trebuie sa ne ajute nimeni...! Noi singuri trebuie sa ne ajutam ,singuri prin munca capului ,colaborare,asociere, intrajutorare si ,bineinteles ,pasiune si pricepere.
    Trebuie,si noi ,sa introducem mai multa stiinta in agricultura zonelor aride ,in agricultura irigata.Felul nostru de exploatare este prea inapoiat ,sigur ,sunt si exceptii , pentru a mai putea face fata astazi imprejurarilor.Trebuie sa organizam, sa rationalizam sa eficientizam, iar pentru a ajunga aici,trebuie sa pornim de la stiinta.Cine va persevera in empirism, va cadea infrant.In occident si peste ocean si chir in unele locuri pe la noi, stiinta are deja o mare ascendenta asupra agriculturii ca motor al belsugului si bunastarii, care in toate ocaziile recurg la lumina specialistilor
    Sper ca si noi vom intra pe acelasi drum, singurul care ne poate scoate din starea de criza supracuta prin care trecem.
    Nu trebuie multa minte sa pricepi ca in zone aride, cu secete ciclice si foarte dese, nu se poate face agricultura fara IRIGATII cu tehnologii adecvate culturilor irigate,in primul rand soiuri pretabile la irigati.Unde tehnologiile de ex ploatare agricola trebuie sa se impleteasca za cu za cu tehnologiile hidroameliorative ,iar specialistii sa fi permanent intr-o stare de consultare ,de colaborare , respect si ajutor reciproc . Nu am inteles,de fapt am inteles mai tarziu, "cardasia " , complicitatea multor fermieri cu nepriceperea si incompetenta directorului A N I F ZAMFIR AUREL ,cel ce afirma pe unde il apuca ca : "statul nu mai trebuie sa se ocupe de IRIGATII ca pamanturile sunt ale patronilor ale proprietarilor" sau cum zicea Boc "ale oligarhilor".Este cel ce la sustinut pe Tabara ,in dementa lui,de a destructura activitatea de IRIGATII ca nu este treaba Guvernului ci a fermierilor.Ei nu cunosc activitatea de IRIGATII din Spania,Franta,CIpru, Bulgaria si mai nou in Portugalia.Dar,ce sa ceri conducerii A N I F Galati cu alde Zamfir,Galben ,Roman sau Oprea politruci ai vechii puteri ce au politizat pana la ultima fibra aceasta activitate ,insi cu mari carente profesionale,straini de astfel de activitati.Nu au reglat in viata lor un aspersor,nu au calculat si nu s-au folosit niciodata de punctul de randament max de functionare al statiilor de repompare ce sa mai vorbim de circulatia apei pe canale functie de consumatori in corelatie cu nivel .debit si volum.Am insistat pentru ca aceste elemente fac IRIGATIILE foarte scumpe si pa alocuri neeficiente.De asemenea in astfel de zone aride-pol al secetei romanesti- trebuie practicata o agricultura cu o tehnologie speciala (lucrari ale solului pentru conservarea apei din sol ,soiuri rezistente la seceta ,araturi pe curbele de nivel,perdele de protectie etc.).Trebuie de asemenea tehnologii cu totul aparte pentru suprafetele amnajate in complex cu lucrari suprapuse de IRIGATI si DESECARE.
    Aceste sunt o parte din tristetile mele.O alta ar fi ca la nivel de judet avem ce mai slaba organizare din tara a organizatiilor sau federatiilor utilizatorilor pentru apa-OUAI/FUAI .
    Astfel de exploatari agrare trebuie facute si cu gandul la viitor, chiar daca prezentul ne este, deocamdata , ostil .
    Cele afirmate mai sus nu trebuie considerate o insolenta gratuita,ci o rabufnire a adevarului care nu trebuie sa deranjeze prea mult niste persoane intelepte.
    Consider normal, logic si de bun-simt ca viitorul IRIGATIILOR in special si a IMBUNATATIRILOR FUNCIARE in general sa fie hotarat , in primul rand , de cei care se confrunta cu aceste probleme de specialisti, in mod deosebit.
    Dupa parerea mea, pe care de altfel mi-am exprimat-o in mai multe ocazii in ultimii ani,atragandu-mi astfel aversiunea si chiar razbunarea pana la trimiterea in somaj ,este necesar ca aceastea activitativit sa sa faca prin coordonarea si implicarea directa si cu responsabilitate marita a statului printr-o structura unificata ANIF-SNIFunde activitatea de IRIGATII sa aiba o desfasurare de 50% liberala si cele de CES ,DESECARE-APARARE o desfasurare de peste 75% sociala.
    Nu sustin ca structura ,organizare si functionarea amenajarilor,in acest moment,sunt perfecte ,nici macar ca sunt bune:dar, daca nu sunt bune si nu sunt, rezolvarea nu este sa le distrugem, cum procedeaza directorul ZAMFER AUREL de la ANIF ul actual,ci sa le reorganizam, sa le restructuram si sa le moderniza dupa studii si proiecte de specialitate impletind vechiul cu noul cu tehnologii ale vremurilor noastre.
    Lucrul cel mai important este sa lucram cinstit si cu pricepere si bunavointa pentru a progresa continuu,intrucat in agricultura doua lucruri nu putem importa: PAMANTUL si APA.
    La aceste probleme am unele solutii, dar nu asi dori sa mai plictisesc sau sa par ca imi scot in evidenta un grad de inteligenta, care de multe ori irita.Dar le voi da alaturi cu ce am scris aici astazi la intalnirea cu dl ministru al AGRICULTURII,Daniel CONSTANTIN pentru ca doreste sincer sa reformeze activitatea de IRIGATII necesara ca aerul agriculturii romanesti si are nevoie de astfel de idei si colaboratori.
    BUN VENIT dl MINISTRU LA GALATI! Si marturisesc ca traiesc,totusi, cu nadejdea ca nu va fi mai rau ca acum, si de aceia zic: Ajuta DOAMNE ,gandul bun si fa-l fapta!
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.