* De şase ori mai puţin grâu * Porumbul se usucă pe câmp * Plantaţiile de rapiţă au fost compromise în proporţie de peste 90 la sută, iar peste o treime dintre culturile de floarea soarelui au avut deja de suferit * Marii fermieri sunt ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori, de foame * Agricultorii solicită sprijinul Guvernului pentru a putea supravieţui unuia dintre cei mai grei ani din ultimul sfert de secol *
Căldura înăbuşitoare, seceta şi preţul ridicat al irigaţiilor i-ar putea aduce pe agricultorii gălăţeni în sapă de lemn! Cei care şi-au permis să îşi ude culturile speră acum că banii luaţi pe recolte le vor permite nu să obţină profit, ci măcar să evite falimentul. Pentru cei care nu au putut iriga, se apropie zilele de fiere, când vor trebui să plătească din propriile buzunare costul calamităţilor.
Preşedintele filialei gălăţene a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole Tehnice (APCPT), Petre Grigore, susţine că în cei 32 de ani ai carierei sale de inginer în agricultură nu a mai văzut niciodată, pe câmpurile gălăţene, un dezastru de asemenea proporţii. Preşedintele APCPT mai spune şi că, în urma discuţiilor cu fermierii din Dobrogea şi restul sudului Moldovei, a concluzionat că Galaţiul este cel mai afectat judeţ. Fermierii cer acum ajutor financiar din partea statului pentru a putea supravieţui perioadei de criză. Marii agricultori se văd ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori s-ar putea să nu recolteze nici măcar cât să îşi scoată gospodăriile din iarna care vine.
De trei ori mai puţine precipitaţii
A plouat prea puţin în ultimul an, iar majoritatea precipitaţiilor a căzut în iarnă, sub formă de zăpadă. În rest, udarea culturilor s-a făcut mai mult artificial, prin irigaţii. „Seceta s-a instalat cam prin luna iunie a anului trecut, iar de atunci a plouat foarte puţin. Mai exact, am înregistrat circa 200 litri de precipitaţii pe metrul pătrat, în condiţiile în care, potrivit specificului zonei, ar fi trebuit să avem de două ori mai mult. De fapt, plantele au nevoie, anual, de circa 600 litri de apă pe metru pătrat. Aici, în zona Bădălanului, am reuşit să mai irigăm, ca să suplimentăm cantitatea de apă, dar sunt şi zone unde nu s-a putut uda cât trebuie, iar acei fermieri sunt la pământ”, a declarat Petre Grigore.
Căldura a sufocat lanurile
În fiecare vară e tot mai cald, iar tendinţa de creştere a temperaturile s-ar putea accentua în anii viitori. Iar atunci când câmpurile se transformă în cuptoare, plantele nu mai cresc. „În mod normal, pe timp de vară, la soare, plantele au nevoie de o temperatură de circa 25 sau 26 de grade Celsius. Dacă e mai cald de atât, timp de mai multe zile la rând, încep problemele. Când se ajunge spre pragul de 35 de grade Celsius, plantele îşi încetează activitatea fotosintetică, deci nu se mai hrănesc. Se instalează stresul hidric şi termic. În condiţiile în care temperaturile prea ridicate se menţin doar două sau trei zile, cultura şi-ar mai putea reveni, pentru că să face fotosinteză dimineaţa şi seara, când e mai răcoare. Dacă însă perioada de caniculă este mai lungă de câteva zile, nu se mai poate face nimic. Începe procesul de uscare a plantei, iar cultura este compromisă”, spune Petre Grigore.
Grâu pitic, recoltă slabă
Problemele serioase ale agricultorilor au început încă din toamnă trecută, când însămânţarea la grâu s-a făcut greu, cu consum mare de combustibil şi pluguri rupte în pământul tare ca piatra. N-a plouat suficient, a nins abia în a doua jumătate a iernii, iar pe suprafeţe întinse, grâul a răsărit abia în primăvară şi a rămas pitic, din cauza lipsei ploilor. Dacă anul trecut se obţinuseră şi până la şapte tone de grâu la hectar, în acest an sunt fermieri care nu se aşteaptă să recolteze mai mult de 200 sau 300 de kilograme. Cine va scoate spre o tonă şi jumătate la hectare, va trebui să se declare mulţumit!
„Suprafeţele cultivate cu grâu au scăzut foarte mult. Dacă în anii trecuţi se semănau între 75.000 de hectare şi 100.000 hectare, în acest an s-a făcut lucrări doar pe terenuri cuprinse între 55.000 hectare şi 60.000 de hectare. Fermierii care au noroc pot scoate până la 1,5 tone de grâu la hectar, dar nu mai mult. Recolta de grâu pe care o estimăm, în acest moment, la nivel de judeţ, nu va depăşi 50.000 de tone, o cantitate mică. Nici calitatea grâului recoltat nu va fi prea grozavă, aşa că ne aşteaptă o perioadă foarte grea”, a precizat preşedintele filialei gălăţene a APCPT.
Porumbul se usucă pe câmp
După lovitura pe care au primit-o în urma slabei dezvoltări a culturilor de grâu, fermierii au acum probleme şi cu porumbul. Cei care şi-au întors culturile şi au pus porumb, nu pot acum decât să se uite la cerul care nu le-a dat suficientă apă şi să spere că vor găsi o soluţie ca să iasă din criză. „S-ar putea ca porumbul să nu se facă aproape deloc. În cazul micilor fermieri care au două-trei hectare cultivate, o recoltă de câteva sute de kilograme la hectare nu ajunge nici măcar cât să îşi ţină gospodăria şi să îşi hrănească animalele”, spune Petre Grigore.
Falimentul - o ameninţare reală
Cum culturile sunt foarte slabe, mulţi dintre marii fermieri gălăţeni au început să se gândească la faliment. Utilajele cumpătare cu bani împrumutaţi de la bănci le-ar putea fi ridicate, iar banii pentru plata celor de la care fermierii au luat pământ în arendă vor fi greu de strâns. Apar şi dificultăţile fiscale la deducerea cheltuielilor, dat fiind faptul că recoltele fie nu există (ca în cazul rapiţei), fie sunt mult mai mici se anticipase, cum e situaţia culturilor de grâu.
„Sprijinul de la Guvern e absolut necesar!”
Preşedintele APCPT spune că această criză nu se mai poate rezolva decât prin intervenţia Guvernului. „Am făcut deja demersuri ca să putem discuta cu prefectul, reprezentatul Guvernului în teritoriu. Autorităţile trebuie să intervină, pentru că, în caz contrar, cu toţii vom avea de suferit în lipsa culturilor de cereale. Nu înţeleg de ce nouă nu ni se pot da ajutoare, dar fermierilor din Portugalia sau Franţa li se pot da. Avem nevoie în aceste momente de irigaţii gratuite sau măcar subvenţionate, aşa cum au fost până în 2009. Cei cărora culturile le-au fost calamitate, au nevoie de ajutoare ca să supravieţuiască”, conchide Petre Grigore.
