Fără locuri de muncă, luminile satului gălăţean se sting rând pe rând. Acolo unde s-a trăit dintotdeauna greu, acum abia dacă mai mijeşte speranţa zilei de mâine. Cât despre dezvoltare durabilă, cel puţin deocamdată, nici nu prea poate fi vorba. Indiferent cine ar veni la putere şi ce măsuri ar lua, sărăcia cronică rămâne cea mai grea boală de care suferă mediul rural. Mii de oameni n-au îmbătrânit, încă, de tot şi ar mai putea munci, dar nu au unde să o facă! Iar soluţii viabile pentru revitalizarea economiei satului gălăţean abia dacă se mai înşiră pe hârtie, darămite să se mai pună şi în practică. În unele dintre comune, există speranţă. În altele, aproape deloc!
Deşi se stabilizase la circa 10.000 de persoane, numărul şomerilor din mediul rural a crescut în cursul anilor trecuţi la peste 13.000, dintre care mai bine de 12.000 sunt neindemnizaţi, deci se află în şomaj de mai mult de un an. Unde vor mai putea munci aceşti oameni? Cu ziua, la câmp, adesea fără să fie menţionaţi în registrele de zilieri şi fără să li se plătească vreo contribuţie către stat. Sau poate îşi vor găsi locul la munci agricole prin alte ţări, cu o economie ceva mai dezvoltată decât a noastră şi cu mai mult respect pentru forţa de muncă.
Localităţile fruntaşe la şomaj
Potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), comuna cu cei mai mulţi şomeri înregistraţi este Brăhăşeşti. Nu mai puţin de 746 de persoane cu domiciliul în această comună figurează în evidenţele instituţiei. Dintre acestea 746 de persoane sunt în şomaj de mai mult de un an. Urmează Ghidigeni, cu 762 de şomeri, dintre care 735 de cursă lungă. Bine nu stă nici Barcea, care ocupă şi ea un loc pe podiumul şomajului judeţean, cu 414 locuitori înscrişi pe listele AJOFM, dintre care 405 şomează de ani buni. Urmează Drăgăneşti cu 384 de şomeri înregistraţi, Griviţa cu 383 de şomeri. Apoi, toate celelalte comune, fără excepţie.
În evidenţa AJOFM figurează, însă, doar şomerii aflaţi încă în plată şi cei care, la terminarea perioadei în care li s-au acordat drepturile băneşti, şi-au exprimat în scris intenţia de a rămâne în bazele de date cu titlul de şomeri neindemnizaţi. Numărul oamenilor care n-au loc de muncă, prin comune şi sate, este cu siguranţă cel puţin dublu faţă de cel înregistrat oficial.
Şomeri mulţi, indiferent de sezon
În luna decembrie a anului trecut, în evidenţa AJOFM figurau 13.042 de şomeri cu domiciliul stabil în mediul rural. În februarie, numărul a crescut până la 13.557 de persoane, apoi a mai scăzut până la 12.919, în iunie, apoi a urcat, din nou, la 13.553, la începutul acestei luni. Dintre toţi, doar 907 sunt încă în plată, deci şi-au pierdut locul de muncă în ultimele 12 luni.
Din păcate, pentru oamenii de la ţară, serviciul la oraş nu prea este o soluţie. Cu salariul minim, mai mult dau pe navetă şi pachet decât aduc acasă, la sfârşit de lună.
Când s-a creat ultimul loc de muncă?
Am încercat să aflăm, prin sondaj, care au fost ultimele locuri de muncă înfiinţate în câteva dintre comunele pe care raportul Administraţiei Prezidenţiale le include în pungile de sărăcie severă de pe harta ţării.
„Facem parte din acea parte a Moldovei pe care marii investitori o cam ocolesc. Am lucrat la drumuri şi firma a angajat, pe perioadă determinată, vreo şase persoane. Am mai avut o persoană care a devenit asistent personal şi figura ca angajat. În rest, agenţi economici care să vină să dezvolte afaceri în comună nu sunt şi nici nu prea ştiu să fi venit să se intereseze de zona noastră. Avem o firmă pe jumătate românească pe jumătate elenă de peleţi, la care lucrează vreo 15-16 oameni, dar altceva nu”, ne-a declarat primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.
„La noi în comună, singurele locuri de muncă sunt, la acest moment, cele create de afacerile mici, cum sunt magazinele sau depozitele. Dar planuri de dezvoltare avem. Chiar acum lucrăm la o strategie care să promoveze agricultura, meşteşugurile romilor şi alte afaceri. În următorii ani, cu siguranţă comuna mea nu va mai avea atât de mulţi şomeri”, ne-a declarat Mircea Dumitru, primarul comunei Brăhăşeşti.
