BARAJUL de la Cosmeşti rămâne doar o PROMISIUNE

BARAJUL de la Cosmeşti rămâne doar o PROMISIUNE
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

* Mulţi guvernanţi au jucat cartea promisiunii construcţiei unei hidrocentrale la Cosmeşti * Şantiere s-au  tot deschis aici, pe Siret, dar toate au fost abandonate * La ani distanţă de la primele solicitări, abia se consolidează malurile pe care le roade Siretul, ameninţând sute de gospodăriile ale oamenilor locului


Cel mai mare pericol care îi paşte pe cosmeşteni sunt inundaţiile provocate de râul Siret. Nu e om în comună care să fi uitat de prăpădul din 2005, când apa le ajunsese localnicilor până la acoperişurile caselor. N-au suferit atunci un om sau doi, ci mii. Ajuns la al treilea mandat, primarul comunei, Ion Tuchiluş, spune că se luptă cu sistemul de când s-a aşezat în scaunul de edil, doar-doar s-or consolida malurile în care sapă neîncetat Siretul, evitându-se astfel o nouă dramă.

Marea dorinţă a oamenilor locului rămâne însă finalizarea construcţiei barajului din comună. Dacă asta s-ar împlini, atunci cu siguranţă că Siretul n-ar mai avea nicio şansă să-i înece pe gospodarii din Cosmeşti. Bune intenţii sunt, cel puţin la nivel de declaraţie. De-a lungul ultimilor 25 de ani, puţine au fost guvernele care să nu fi promis că ridică baraj cu hidrocentrală la Cosmeşti. Aşa cum era însă şi de aşteptat când vine vorba despre investiţii atât de mari, toate au fost doar manevre politice şi vorbe goale.

Satul Furcenii Vechi n-o să mai cadă în Siret

Mai ales când vântul bate cu putere, apele Siretului lovesc în versanţii dealurilor pe care se află satul Furcenii Vechi. An de an, valurile tot „muşcă” din peretele dealului şi n-ar mai fi trecut mult până când casele de pe culme s-ar putea prăvăli spre râu.

„Din 2010 am cerut să se consolideze malurile. Am făcut o mulţime de adrese. Am intervenit peste tot unde am considerat că pot primi sprijin. Până la Guvern am ajuns, în repetate rânduri. Şi abia acum am reuşit. S-a adus piatră şi se va lucra pentru continuarea consolidării malului pe întinderea a încă două golfuri. Se mai făcuseră lucrări, este adevărat, dar era mare nevoie să se continue”, a precizat primarul Ion Tuchiluş.

La finele săptămânii trecute, SC Hidroelectrica SA începuse lucrările. Sub ochii primarului şi ai comisiei de experţi deplasate la faţa locului, sute de tone de piatră erau descărcate la poalele dealurilor pe care se află satul cosmeştean Furcenii Vechi.

Evident, nevoie de consolidare mai au şi alte maluri, din aval, aşa că lucrările ar trebui, fără doar şi poate, să continue.

Barajul, eterna promisiune electorală  

Primele intenţii de a construi la Cosmeşti baraj şi hidrocentrală datează de dinainte de 1989. În 1991, însă, exista pe hârtie un astfel de plan bine conturat. De atunci, s-au tot inaugurat aici şantiere, cu surle şi trâmbiţe, cu pretenţii şi promisiuni politice de anvergură şi.... atât. Invariabil, după ce s-a mişcat ceva pământ de colo-dincolo, utilajele au dispărut, iar lucrările au fost abandonate. Cel mai recent şantier a fost inaugurat aici în 2010, chiar cu participarea primarului Ion Tuchiluş. Prim ministru era, la acea vreme, Emil Boc, iar ministru al economiei era Adrian Videanu. La scurt timp, lucrările respective au fost abandonate.

În 2013, Executivul începuse, pe hârtie, o nouă serie de exproprieri pentru a continua şi finaliza, în trei ani şi jumătate, lucrările la barajul de la Cosmeşti. Investiţia totală ar fi fost de 620 de milioane de lei, adică de aproximativ 140 de milioane de euro.

În noiembrie 2014, Guvernul susţinea că vrea să exproprieze 14 parcele din comunele vrâncene Mărăşeşti şi Garoafa, 59 de parcele din Cosmeşti, trei parcele din Movileni şi 59 de parcele din Nicoreşti, pentru a putea continua lucrările la hidrocentrală. Pe site-ul Executivului era postat un tabel cu fiecare persoană fizică, instituţie şi agent economic de expropriat, precum şi preţul hectarului după care s-ar face plata. Suma totală maximă care s-ar fi putut cheltui urma să fie de maximum 2.798.969 lei (adică circa 636.129 euro).

Până la acest moment, lucrările nu s-au reluat. Obiectiv, şansele ca aşa ceva să se întâmple în viitorul previzibil sunt foarte  mici.

Iniţial, hidrocentrala Cosmeşti fusese proiectată pentru o putere instalată de 41,8 MW, echipată cu două turbine Kaplan de 20,9 MW; debit instalat 396 mc/s şi o producţie anuală (an mediu hidrologic) între 200-240 GWh, în funcţie de volumul de apă utilizat pentru irigaţii. Lungimea totală a digurilor ar trebui să fie de 10,1 km, din care sunt finalizaţi deja 6,8 km.

Barajul de tip stăvilar este dimensionat la clasa a III-a de importanţă, fiind echipat cu cinci stavile segment (16x10 metri), ce pot evacua un debit de viitură de 4.630 mc/s.

"Ani de zile am ştiut doar baraj!”

Ori de câte ori urcă pe culmea dealului, pe Marian Raţă îl îneacă furia. Unde-s domnule, banii şi utilajele de la barajul la care el a muncit de şi-a rupt oasele?  E om în vârstă acum şi ne spune că a muncit la baraje din tinereţe. Ne arată, în zare, spre Movileni.

“La Movileni, acolo, am muncit. După ce s-a terminat treaba acolo, am venit aici, la barajul de la Cosmeşti şi am muncit. Alta era treaba, atunci. Erau locuri de muncă, aveai ce face. Acum…. n-a mai rămas nimic. Cine a fost atunci la conducere, prin ministere, să spună cum s-au mâncat banii pentru baraj”, spune, cu năduf,  Marian Raţă.

Hidrocentrala de la Movileni, cea la care a lucrat Marian Raţă, a fost dată în folosinţă în anul 2008.

“Dacă am avea barajul aici, am fi siguri: sub nicio formă n-ar mai exista risc de inundaţii. Mi-aş dori mult să-l văd terminat, pentru oamenii din Cosmeşti. Şi poate nu numai pentru ei. Eu am lucrat mulţi ani în îmbunătăţiri funciare. Un lac de acumulare ar putea fi soluţia ca să irigăm până spre mijlocul judeţului. Poate cineva să spună că nu ne trebuie aşa ceva?”, este de părere primarul Ion Tuchiluş.

Foto VLG

Citit 4096 ori Ultima modificare Marți, 23 Iunie 2015 19:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.