Comuna gălăţeană SUCEVENI se stinge în sărăcie şi fără tineri (GALERIE FOTO)

Comuna gălăţeană SUCEVENI se stinge în sărăcie şi fără tineri (GALERIE FOTO)
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

În mod asemănător cu multe alte comune, localitatea Suceveni îşi găseşte şi ea locul pe harta sărăciei rurale din judeţul Galaţi. Aşezate între ape şi codri seculari, într-un cadru pastoral, cele două sate din componenţa comunei suferă din cauza "bolilor" tranziţiei postdecembriste.

Sărăcia, plecarea tinerilor către alte meleaguri şi îmbătrânirea locuitorilor care au mai rămas aici fac din Suceveni un loc în care nici cei mai optimişti nu mai îndrăznesc să spere într-o îndreptare a lucrurilor.

Ocupaţia de bază în Suceveni este agricultura de subzistenţă. Majoritatea locuitorilor îşi cultivă terenurile din grădini sau micile parcele pe care le au pe dealurile din împrejurimi. De multe ori, producţia pe care o obţin de aici şi mica pensie de agricultori le sunt singurele surse de trai. "Într-adevăr, zona este foarte săracă. Totul se reduce aici la agricultura de subzistenţă. Din această cauză, la orice proiecte ne-am gândi noi şi oricât de mult ne-ar plăcea să le punem în practică, trebuie să ţinem cont şi de posibilităţile pe care oamenii le au", a precizat Neculai Hanţă, primarul comunei.

Asociaţiile agricole, principalii angajatori

Cum industria lipseşte cu desăvârşire din zonă, cei mai mari angajatori din comună sunt trei asociaţii agricole, una dintre ele aparţinându-i chiar primarului. Acestea sunt "Hanţă" SRL, "Unirea" SRL şi "Ştefan cel Mare" SRL. Celelalte mici societăţi din comună, în mare parte magazine alimentare, abia dacă au câte un angajat sau doi. "La noi, la Suceveni, sărăcia este tot mai vizibilă, de la an la an. În anii de după Revoluţie, când la Târgu Bujor mai funcţionau încă unele fabrici, erau locuitori din Suceveni care lucrau acolo. Aşa că făceau zilnic naveta. Acum, nu mai este nicio speranţă pentru cei rămaşi aici", a spus un bărbat, care nu a vrut însă ca numele să-i apară în ziar.

Depopulare accentuată

În ultimii ani, cei mai mulţi dintre tinerii din Suceveni şi din Rogojeni au luat calea Occidentului. Alţii, mai puţini, ce-i drept, şi-au găsit de lucru şi s-au mutat la Galaţi. "Populaţia pe care comuna o are în mod oficial nu reflectă adevărul. Asta deoarece majoritatea celor care încă mai pot să muncească au plecat de aici. La Suceveni mai vin, doar din când în când, la bunica sau la bunicu', de unde mai capătă câte ceva. Tineretul nu îşi mai găseşte locul aici şi nu îl poţi condamna. Fiecare pleacă acolo unde găseşte ceva de lucru. Totuşi, cred că, în adâncul sufletului, fiecare rămâne cu nostalgia pentru locurile în care s-a născut şi a crescut", este de părere Neculai Hanţă.

Îmbătrânirea populaţiei şi depopularea comunei se văd cel mai bine la cele două şcoli şi două grădiniţe din Suceveni şi din Rogojeni. Numărul elevilor scade de la an la an, pentru că nu le mai ia nimeni locul celor care termină gimnaziul şi pleacă la liceu sau la şcoala profesională.

Mai puţini, dar mai agresivi

O populaţie îmbătrânită este şi o populaţie vulnerabilă. Astfel, bătăile, furturile şi chiar omorurile sunt întâlnite destul de des la Suceveni. Aşa cum însuşi primarul recunoaşte în comună au loc tot mai multe infracţiuni. "Stăm foarte prost şi la acest capitol. Unii dintre consăteni sunt agresivi, iar majoritatea oamenilor sunt necăjiţi din această cauză. Lucrurile s-au înrăutăţit mai ales în ultimii ani. Cred că buba este legislaţia. Dacă legea ar fi modificată, poate că şi poliţiştii ar avea mai multă mână liberă să intervină şi să împiedice astfel de fapte", a mai spus edilul.

Cu apă în curţi, dar fără sistem de canalizare

Neculai Hanţă este primar la Suceveni din anul 2008. Singurul proiect de infrastructură din comună care a fost finalizat, în tot acest timp, este cel de alimentare cu apă curentă a 80 la sută din gospodăriile din comună. În total, punerea la punct a unei reţele de apă curentă, finalizată în urmă cu doi ani, a costat aproximativ 7.000.000 de lei, bani proveniţi de la Guvern. În schimb, locuitorii nu au încă un sistem de canalizare, care ar veni în completarea celui de apă curentă. "Vrem să accesăm un proiect pentru sistemul de canalizare, prin Programul de Mediu. Valoarea investiţiei este cuprinsă undeva între 7.000.000 şi 8.000.000 de lei. Proiectul a mai fost odată la un pas de implementare, dar a fost amânat atunci", a precizat Neculai Hanţă.

Şi starea drumurilor din comună este o durere veche pentru locuitorii din Suceveni şi Rogojeni. La începutul anului, tot cu bani de la bugetul de stat, în satul Suceveni a demarat un proiect de modernizare a 17 kilometri de drumuri. Până în prezent au fost modernizaţi doar cinci kilometri, dar primarul este optimist, spunând că speră să termine şi reparaţiile pentru ceilalţi 12 kilometri de şosea, până la sfârşitul anului. "Întocmim acum documentaţia necesară pentru a obţine fondurile necesare modernizării drumurilor din Rogojeni. În 2010 erau cratere în şosea, peste tot pe aici. Acum, lucrurile stau incomparabil mai bine", a mai spus edilul.

În ceea ce priveşte alte utilităţi, cum ar fi alimentarea cu gaze naturale, spre exemplu, nimeni nu îndrăzneşte nici măcar să spere că vor fi la un moment dat disponibile. "Cum am mai spus, populaţia este săracă. Nu ştiu câţi dintre locuitori ar avea banii necesari pentru a se racorda la conducta de gaze. Pentru încălzire şi gătit se folosesc în continuare fie lemnul, fie buteliile cu gaz", a adăugat Hanţă.

2013 - anul în care inundaţiile au făcut prăpăd la Suceveni

Şi locuitorii din Suceveni se plâng că seceta din această vară le-a dat peste cap culturile agricole, ducând la o producţie mult sub aşteptări. Nu acelaşi lucru se întâmpla în toamna lui 2013 însă, atunci când inundaţiile au făcut aici numeroase pagube. După ploile abundente din data de 29 august 2013, zeci de bătrâni, copii şi tineri din comună au rămas izolaţi. Opt drumuri şi şase poduri din localitate au fost atunci distruse complet ori parţial de apă, acestea fiind reconstruite sau consolidate mai ales de la începutul acestui an.

Foto Corina Dobre

Clopoţelul sună pentru tot mai puţini copii

În Suceveni funcţionează o şcoală şi o grădiniţă. În Rogojeni, în schimb, plecarea masivă a tinerilor din sat a dus la închiderea şcolii din sat, doar grădiniţa rămânând deschisă. Potrivit primarului, cu excepţia directorului şcolii, ceilalţi profesori, învăţători şi educatori fac naveta din Galaţi sau din localităţile apropiate. În total, în jur de 300 de copii învaţă la şcoala şi în grădiniţele din Suceveni şi Rogojeni, numărul elevilor fiind tot mai mic, de la un an la altul.

Şcoala din satul Suceveni funcţionează din anul 1872. În anul 1928 clădirea a fost extinsă, lucrările încheindu-se pe 1 septembrie 1933. "An de an, satul s-a întins de o parte şi de alta a pârâului Oarba, ajungând, în 1935, la o lungime de peste trei kilometri. Populaţia şcolară a crescut, astfel că număra 297 de elevi la 1 octombrie 1933", se arată în "Monografia comunei Suceveni", volum publicat de Pompiliu Comşa. Vedem astfel că numărul elevilor din prezent este similar celui din perioada interbelică, deşi atunci foarte puţini dintre copiii de ţărani erau daţi de părinţi la şcoală.

În curtea Şcolii din Suceveni există şi un muzeu în miniatură, aranjat în anul 1972, la împlinirea a 100 de ani de funcţionare a instituţiei de învăţâmânt. "Muzeul" este compus dintr-o casă cu trei încăperi. Modul de viaţă tradiţional al locuitorilor din Suceveni este reprodus aici în detaliu, deşi vizitatorii din ultimul deceniu se pot număra pe degete.

Două biserici pentru nici 1.000 de locuitori

Chiar dacă are sub 1.000 de locuitori, în satul Suceveni există două biserici creştin-ortodoxe. Cele două parohii i-au împărţit pe locuitori în două tabere, potrivit oamenilor din sat. Biserica veche din Suceveni este aşezată în partea de est a satului, în curte fiind ridicat un monument impresionant din marmură, aflat într-un puternic contrast cu locuinţele sărăcăcioase din jur. Oamenii pe care i-am întrebat ne-au spus că monumentul a fost ridicat din banii prof. dr. Vasile Burlui. Medic dentist şi cadru didactic la Iaşi, profesorul Burlui a vrut să-şi arate astfel recunoştinţa pentru locurile sale natale.

Satul Rogojeni - o istorie de peste jumătate de mileniu

Aşezat între râul Prut şi pârâul Horincea, satul Rogojeni este atestat documentar din anul 1502. Administrativ, a fost inclus în componenţa comunei Suceveni în anul 1968. Actualul sat Suceveni datează de patru secole, potrivit unor autori. "Acum 400 de ani, satul era format din câteva familii ale mocanului Chirilă, stabilit cu turma sa în punctul numit şi astăzi "Fântâna Blănarului". Cu timpul au venit şi alte rude ale sale, mărindu-se numărul la 30 de suflete. Şi cum întreaga aşezare îşi mărginea existenţa în jurul acestui loc, satul a luat numele de Chirileşti. Bătrânii spun că, în timp ce se forma satul Chirileşti, la aproximativ 2 kilometri la sud, pe locul numit astăzi Bordeie, era un alt sat, în mijlocul căruia "te înfrunta mari şi impunătoare - faţă de bordeiele sărăcăcioase" curtea boierească a lui Alexandru Calimah. [...] Locuitorii de pe Valea Horincii veneau la lcuru pe moşia lui Calimah, la Oarba. De aici cel de-al doilea nume al satului (înainte de Suceveni, localitatea s-a numit Chirileşti-Oarba - n.r.)", scrie Pompiliu Comşa în lucrarea "Monografia comunei Suceveni".

"Pădurea de la Rediul Turcului, se spunea în poveştile copilăriei mele, a adăpostit ieniceri turci în rezerva trupelor care îl înconjuraseră pe Ioan Vodă cel Cumplit la Roşcani. Tătarii aşteptau în pădurea de la Rediul Tătarului, răstimp în care au prădat satul numit azi Suceveni, şi au schingiuit şi ucis locuitori ai locului pentru a afla unde sunt proviziile, animalele şi restul populaţiei care se evacuase. A scăpat doar o fată, căreia îi scoseseră ochii, lăsată în viaţă pentru a povesti altora cum pedepsesc tătarii nesupunerea. De aici şi numele satului!", a explicat prof. univ. dr. Vasile Burlui, cadru didactic la Iaşi, născut la Suceveni.

Balta Pochina, văzută din satul Rogojeni

Aparatura stomatologică zace nefolosită în dispensar

Un medic de familie le oferă consultaţii locuitorilor din Suceveni şi Rogojeni. Medicul nu locuieşte în comună, ci face naveta de la Galaţi. Astfel, în afara orelor de program, oamenii rămân practic fără un ajutor medical specializat. În cazul urgenţelor medicale, sunt solicitate ambulanţele de la Târgu Bujor.

Tipic românesc, în dispensarul din comună există şi un cabinet cu aparatură stomatologică nefolosită încă, donată de prof. dr. Vasile Burlui, de la Iaşi. "Aparatele se prăfuiesc acum, pentru că nu am găsit un medic dentist care să vină să lucreze aici. Sperăm să rezolvăm cât mai curând această problemă", a spus primarul Neculai Hanţă.

Gradul de sărăcie, reflectat şi de numărul asistaţilor

70 de persoane din Suceveni beneficiază lunar de venit minim garantat asigurat de Primărie, potrivit Legii 416/2001. Raportat la totalul populaţiei, numărul mare de beneficiari arată şi el gradul de sărăcie al oamenilor din Suceveni şi Rogojeni.

Primăria dă bani grei pentru a se debarasa de deşeuri

O firmă din Focşani vine lunar la Suceveni, pentru a prelua deşeurile adunate în punctele de colectare de pe marginea şoselei. Pentru un astfel de transport Primăria plăteşte în jur de 2.000 de lei. Contractul cu firma din Vrancea a fost încheiat, după ce singura societate de profil din zonă, care funcţiona la Târgu Bujor, a dat faliment.

Despre comună

Comuna Suceveni este aşezată în nord-estul judeţului Galaţi, la o distanţă de aproximativ 80 de kilometri de municipiul Galaţi. La recensământul din 2011 a reieşit că în Suceveni şi în Rogojeni trăiesc 1.819 oameni, în scădere cu aproape 400 de locuitori mai puţin faţă de Recensământul din 2002. Comuna se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 7.000 de hectare, dintre care 340 intravilan şi aproape 6.700 în afara celor două sate. În Suceveni şi Rogojeni există 1.045 de locuinţe, în 875 de gospodării.

Foto Remus Basalic

Citit 13626 ori Ultima modificare Joi, 17 Septembrie 2015 13:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.