Microbuzul intră în Isaccea şi, de pe terasa pe care şerpuieşte E 87, se poate vedea islazul inundat în primăvara lui 2006 de apele Dunării, care au spart atunci digul de apărare din localitate.
Lupta cu apele a dus numele micului oraş dobrogean, în doar câteva zile, la mai multe urechi decât au reuşit să o facă, în zeci de ani, cele câteva secunde zilnice de faimă de la „Cotele apelor Dunării”. A venit şi Băsescu la inundaţii, însă cizma prezidenţială nu a schimbat cu nimic locul.
Cinci ani mai târziu, cei 5.000 de oameni de aici îşi văd netulburaţi de sărăcie. Cu o regie de tutun, o filatură de bumbac şi fabrici de confecţii care şi-au închis porţile după Revoluţie, lăsând fără loc de muncă mai bine de o treime din populaţie, isăccenii trăiesc acum din agricultură, creşterea animalelor, pescuit şi pomicultură.
În lipsa unei pieţe competitive a slujbelor, mulţi depun o muncă draconică la carierele de piatră din zonă, în schimbul unor salarii mizere. „Burghezia” e formată din angajaţii staţiilor de gaz metan şi energie electrică - porţile de intrare a acestor produse în ţară.
Ce n-a văzut Galaţiul
Mica aşezare dobrogeană este clădită pe ruinele cetăţii Noviodunum, care datează dinainte de Hristos şi care, după Hristos, a devenit un important municipiu roman. Însă, deşi a fost locuită vreme de câteva secole de tăticii apeductelor, localitatea vede abia acum sistem complet de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare.
În oraş este pe punctul de a fi finalizată o staţie de epurare şi tratare a apelor uzate în trei trepte. Mai performantă decât cea care este construită la Galaţi cu costuri de 20 de milioane de euro acoperite din fonduri ISPA, staţia de la Isaccea realizează o epurare a apelor uzate nu doar mecanică, ci şi biologică.
„La ieşirea din staţie, apa va fi curată, iar nămolul rezultat în urma procesului de epurare va putea fi folosit ca îngrăşământ”, spune, privind spre schiţă, Ovidiu Donciu (FOTO 2) de la Aquaserv, operatorul de apă şi apă uzată din judeţul Tulcea.
Începută în mai 2009, staţia de epurare de la Isaccea va fi gata la finele lui septembrie, în urma unei investiţii cifrate la nici jumătate de milion de euro. Staţia va putea prelucra 800 de metri cubi de apă uzată pe zi de la cei 5.000 de locuitori ai oraşului, precizează Nina Tătar de la Aquaserv.
Staţii similare, dar mai puternice, sunt construite la Măcin şi la Tulcea, comunităţi de două ori şi, respectiv, de 20 de ori mai mari decât cea de la Isaccea. Sulina, cu mai puţin de 5.000 de locuitori, are deja staţie de epurare.
La construirea staţiilor de epurare din Tulcea, Măcin şi Isaccea se adaugă reabilitarea reţelelor de apă şi de canalizare din aceste trei aglomerări plus Sulina pe o lungime de 126 de kilometri şi extinderea lor cu 102 kilometri. Lucrările au început în 2008, imediat după ce Aquaserv Tulcea a primit finanţare pentru acest proiect.
Vorbim de 22,48 de milioane de euro adunate de la bugetul de stat, de la bugetul local şi din buzunarul propriu, la care se adaugă felia cea mai groasă - 91,30 de milioane de euro, reprezentând grantul nerambursabil oferit de UE din fondurile post-aderare. Este vorba de Fondul de Coeziune, ale cărui lichidităţi sunt dirijate în ţară prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Tulcea şi alte nouă judeţe sunt primele din ţară care au accesat fonduri post-aderare prin acest program.
Galaţiul, cu 3 ani în urma Tulcei
Judeţul nostru începe să consume bani din fondurile post-aderare abia acum, după ce în ultimii ani s-a chinuit să înghită cele câteva zeci de milioane de euro oferite de UE prin Instrumentul de Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA).
„Pentru că nu putea accesa două finanţări în acelaşi timp, Galaţiul a fost nevoit să aştepte finalizarea proiectului ISPA din municipiu pentru a putea accesa fonduri prin POS Mediu pentru întreg judeţul. Acum, când ISPA este aproape de final, Galaţiul, prin operatorul regional Apă Canal, a primit avizul UE pe un proiect de 130 de milioane de euro (din care grantul nerambursabil este de 116 milioane de euro, n.r.) pentru extinderea reţelelor de apă şi de canalizare în judeţ. Proiectul este similar celui care se încheie acum în Tulcea”, explică, la umbra staţiei de epurare de la Isaccea, directorul Organismului Intermediar POS Mediu pentru Regiunea Sud-Est, Silvia Buhlea.
Master Planul Galaţiului, care tocmai a primit aprobarea Bruxellesului, prevede introducerea treptei terţiare de tratare la staţiile de epurare din Galaţi şi din Târgu Bujor, introducerea treptelor secundare şi terţiare la staţia de epurare din Tecuci, care datează din anii ’70, şi construirea a două staţii de epurare în aglomerările Pechea şi Lieşti. La acestea se adaugă modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din toate cele cinci aglomerări.
Lucrările trebuie să se încheie în anul 2014. De pe urma lor vor beneficia aproape 400.000 de oameni.
Tendinţa, pentru Galaţi, Tulcea şi pentru toate celelalte judeţe ale ţării, este aceea de a duce reţelele de utilităţi chiar şi în cele mai mici cătune până în anul 2020.
